Un an fără fumat în spațiile publice închise în România

Diana Popescu / 22 Martie 2017 / 16:07 Salveaza PDF Comentarii
fumator
Descriere foto: fumator

A trecut un an de când legea antifumat a intrat în vigoare.

Intrarea în vigoare, în luna martie 2016, a legii care interzice fumatul în spațiile publice închise a reprezentat, pentru România, un pas esențial pentru protejarea sănătății populației, prin reducerea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun.

"Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise reprezintă o inițiativă care aliniază România majorității statelor din Europa în care funcționează o legislație care interzice fumatul în spațiile închise la locul de muncă, în spațiile publice închise, la locurile de joacă pentru copii ori în mijloacele de transport în comun. În întreaga lume, aproximativ 1,3 miliarde de persoane, adică 18% din populația mondială, sunt protejate prin legi naționale care nu permit fumatul în spațiile publice închise", potrivit unui comunicat de presă al Societății Române de Pneumologie.

Efectele fumatului, devastatoare

Efectele fumatului, inclusiv ale fumatului pasiv, asupra sănătății sunt devastatoare, afectând grav sănătatea pulmonară, cardiovasculară, fumatul fiind, totodată, și unul dintre factorii de risc în apariția multor forme de cancer, avertizează specialiștii. 

„Fumatul afectează major aparatul respirator, fiind implicat în apariția bronhopneumopatiei obstructive cronice, a astmului bronșic, a pneumopatiilor interstițiale și a cancerului pulmonar. Comparativ cu nefumătorul, fumătorul are un risc de cancer pulmonar de 23 de ori mai mare, în cazul bărbaților, și de 13 ori mai mare, la femei. În plus, riscul de deces prin BPOC este de 12-13 ori mai mare la fumători. Astfel, este evident de ce fiecare persoană care conștientizează implicațiile grave ale fumatului trebuie să se simtă liberă să respire un aer curat, fără fum toxic de țigară. Legea care interzice fumatul în spațiile publice protejează nefumătorii, pe de-o parte și poate ajuta la a-i determina pe cei care fumează să facă pași în a renunța la acest obicei care afectează puternic sănătatea”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, președinte al Societății Române de Pneumologie în perioada 2006-2016, potrivit sursei citate.

Printre consecințele fumatului asupra sistemului cardiovascular se numără infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, prin ocluzia arterelor creierului, arterita la nivelul membrelor – până la gangrenă și amputație, arată specialiștii.

5 milioane decese anual din cauza bolilor asociate fumatului

Aproximativ 5 milioane de persoane mor anual, în întreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaugă aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății.

Pe plan internațional, au fost identificate numeroase efecte pozitive ale introducerii legilor care nu permit fumatul în spațiile publice închise.

De exemplu, în Scoția, dacă înainte de implementarea legii, în 2006, cazurile de astm bronșic creșteau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a scăzut cu 18%. În Anglia, mortalitatea neonatală s-a diminuat cu 7,6% după ce a fost implementată o lege similară. În Italia, în urma adoptării legii care interzice fumatul în spațiile publice închise incidența infarctului în rândul populației cu vârsta între 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. În Statele Unite, numărul internărilor pentru boli cardiace a scăzut cu 39%, după primul an de lege anti-fumat, și cu 47%, după trei ani.

Printre efectele substanțiale pe termen scurt ale renunțării la fumat se numără: revenirea treptată în limitele normale ale tensiunii arteriale, scăderea nivelului de monoxid de carbon din sânge, îmbunătățirea circulației sangvine, în câteva săptămâni, îmbunătățirea funcțiilor plămânilor, în câteva luni, și îmbunătățirea simțurilor - miros, gust. Totodată, pe termen lung, renunțarea la fumat scade riscul de cancer, de boală cardiovasculară și riscul de apariție al altor boli cronice netransmisibile.

În 2010 aproximativ 31% din populația României era fumătoare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, și dacă eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizează că, până în 2025, procentul fumătorilor va scădea până la 23% din populație. Aceeași sursă a estimat, în 2010, că aproximativ 41% dintre bărbați și 22% dintre femei erau persoane fumătoare. Până în 2025, ratele vor fi de aproximativ 29% dintre bărbați și 18% dintrefemei, conform sursei citate.


[citeste si]


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24