Guvernatorul Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a anunțat joi ieftinirea monedei euro pentru a evita deflația. Până în septembrie 2016, BCE va injecta 60 de miliarde de euro lunar. Draghi a explicat că relaxarea cantitativă este necesară pentru realizarea obiectivelor BCE privind inflația (2% pe termen mediu; rata anuală a scăzut în decembrie la -0,2%).
Analiștii economici au arătat că măsura va avea efecte pentru mediul fiscal și concurențial, plasamentul de lichidăți în bănci și ce înseamnă decizia BCE în planul mai larg privind reformele structurale.
Profesorul Mircea Coșea oferă o nouă abordare, potrivit căreia măsura anunțată de Dragi vine, între altele, în întâmpinarea posibilelor efecte destabilizatoare ce pot decurge din alegerile anticipate din Grecia. Economistul a explicat pentru DC News că ieftinirea euro va acționa ca amortizor în cazul unei derive a piețelor generată de situația din Grecia.
Perspectiva deflației în UE înseamnă scăderea prețurilor, care duce la reducerea veniturilor companiilor și populației, ceea ce afectează consumul final.
Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.
Suma raportată de Mario Draghi este mai ridicată decât se aşteptau pieţele - 50 miliarde de euro - iar după anunţarea detaliilor planului BCE bursele europene au urcat, iar euro s-a depreciat la 1,568 dolari. Şi randamentele obligaţiunilor guvernamentale portugheze, spaniole şi italiene pe zece ani au înregistrat scăderi record, potrivit Agerpres.
Prin acest program, cele 19 bănci centrale din zona euro vor prelua o parte din riscurile legate de achiziţionarea de către BCE a obligaţiunilor guvernamentale.
Ţările aflate sub programe de asistenţă financiară, cum ar fi Grecia şi Cipru, vor fi incluse în programul de stimulare al BCE dar cu anumite condiţii, a anunţat Mario Draghi.
Declaraţia sa vine în contextul în care Parlamentul grec şi-a anunţat dizolvarea şi a confirmat organizarea, la 25 ianuarie, a alegerilor parlamentare anticipate în care stânga radicală SYRIZA este dată favorită în sondaje. Liderul SYRIZA, Alexis Tsipras, vrea să pună capăt politicii de austeritate impuse ţării de creditorii ei internaţionali (UE, BCE şi FMI) în schimbul împrumuturilor de circa 240 de miliarde de euro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News