"Vedem astăzi că propunerile coaliției parlamentare pentru modificări de substanță la legile Justiției, care vor duce la o Justiție independentă de politic și la o mai mare responsabilizare a magistraților, generează un tip de război întâlnit de regulă în regimurile dictatoriale, gen „republica procurorilor", scrie președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
De o parte, sunt forțele care militează pentru un stat de drept și pentru respectarea drepturilor omului, iar de cealaltă parte, se află indivizii pentru care menținerea controlului asupra Justiției este vitală, iar dispariția „statului paralel" echivalează cu propria lor dispariție din viața publică și cu consecința obligaţiei de a da socoteală în fața instanțelor pentru fărădelegile comise. Constatăm cu regret că indivizii, care compun și se luptă pentru supraviețuirea „statului paralel" sub pretextul luptei anticorupție, dețin pârghii importante ale unor instituții de forță și ale media și se află la comanda unei adevărate armate de mercenari bine instruiți și plătiți cu mijloace financiare obținute ca urmare a unor fapte de corupție și felurite ilegalități. Toate acestea se petrec sub patronajul președintelui României care urmărește două obiective personale: obținerea unui nou mandat la Cotroceni și trecerea în uitare și prescrierea ilegalităților comise în perioada când deținea funcția de primar al Sibiului. Cum după trei ani la Cotroceni realizările sale sunt undeva spre zero, singura sa șansă la un nou mandat este perpetuarea dependenței Justiției față de „statul său paralel", cu alte cuvinte, conducerea României cu cătușe, dosare fabricate și alegeri măsluite prin metode sofisticate.
Am citit zilele acestea mai multe abordări politice pe tema modificărilor legilor Justiției din partea unor personaje cu funcții importante în cadrul puterii judecătorești: președinta ÎCCJ, Cristina Tarcea, procurorul-general, Augustin Lazăr, câțiva membri ai CSM ș.a.m.d. Pentru moment, las la o parte că intervențiile lor politice sunt neavenite, fiind incompatibile cu statutul de magistrat și las la o parte că și-au arogat atribuții neconstituționale prin imixtiunea în activitatea Parlamentului. Întreb totuși retoric: ce fel de oameni de Drept sunt cei menționați, dacă ei s-au transformat în partizanii Noii Securități marca Coldea-Maior, ai „statului paralel" și ai uzurpării puterii politice legitimate la alegeri? Sunt ei oameni ai Dreptului, când militează în continuare explicit sau implicit pentru dosare fabricate de echipele mixte Coldea-Kovesi în care au fost cooptați și unii judecători? Sau când acționează complice la compromiterea unor politicieni nedoriți prin scurgeri de informații de la DNA către presă și la falsificarea unor probe? Mai pot avea ei calitatea de magistrați, când încurajează direct sau indirect activitatea grupurilor de lucru clandestine, o adevărată mafie, la care participau politicieni, procurori, înalți responsabili ai SRI, judecători și mercenari din așa-zisa presă? Sau când contribuie la eliminarea unor candidați din competițiile electorale cu ajutorul cătușelor și propagandei cu dosare false și mai cu seamă când sunt complici la distrugerea vieții și carierei unora condamnați pe nedrept?
[citeste si]
Zilele trecute, la o televiziune, redactorul șef-adjunct de la „Evenimentul zilei" a făcut o excepție încălcând o regulă a ziariștilor: a devoalat o sursă de informare, când a vorbit despre telefoanele care veneau în redacție de la DNA privind anchetele în derulare ale unor politicieni. Am semnalat de nenumărate ori acest tip de abuz comis în formă continuată de DNA, o adevărată politică. Unde erau atunci corifeii care azi pretind că vor o Justiție care să aibă un singur azimut: LEGEA? De ce n-au spus nimic, cu toate că știau de înscenări, de condamnările nedrepte și de metodele prin care „statul paralel" a ajuns să-și impună voința politică. Azi, ei vin și ne cer să reluăm dezbaterile la legile justiției înainte să intre pe ordinea de zi a Parlamentului. Este o încercare de tragere de timp, până când ar fi prea târziu să ne mai putem întoarce la normalitate.
Parlamentul, nu membrii „statului paralel" care au uzurpat puterea politică în multe momente, a fost ales democratic de cetățeni ca să-și exercite atributul constituțional de legiferare. Repet o promisiune pe care am mai făcut-o și în trecut, când am luptat aproape de unul singur cu abuzurile „puterii oculte": atât eu, ca președinte al Senatului, cât și ALDE vom face uz de toate mijloacele constituționale pentru ca România să redevină un stat de drept, inclusiv prin adoptarea în această sesiune parlamentară a proiectelor legilor Justiției.
Călin Popescu-Tăriceanu,
Președintele partidului ALDE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu