România, îngropată în gunoaie. O afacere de aproape jumătate de miliard de euro

De la materiale plastice, cauciucuri, metale, substanțe chimice, resturi de la șantiere de construcție la haine, încălțăminte și alte produse second-hand, sunt zeci de mii de tone de deșeuri importate anual și care, pe fondul lacunelor legislative, transformă România într-o adevărată groapă de gunoi a Occidentului, arată o analiză Frames.

„Comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor” și „Comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie” sunt cele mai folosite CAEN-uri sub care peste 3000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie. Un business care a generat un interes tot mai mare în ultimii 10 ani, dovadă că numărul firmelor a crescut de la 1333 în 2010 la 3395 în 2020.

Afaceri de peste 425 de milioane de euro 

Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, consultate de Frames, afacerile acestora au depășit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 mld.lei), în creștere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) față de 2016 (1,23 mld.lei).

Și profitabilitatea acestora a evoluat spectaculos, de la 47,3 milioane de lei în 2010 la 182,1 milioane lei în 2020.

Frames estimează că afacerile din acest sector vor atinge, în 2021, nivelul de 510 milioane de euro, evoluție influențată de reluarea activității economice după pandemia COVID, de creșterea inflației și focusul tot mai puternic pus, în țările de origine, pe activitățile nepoluante.

,,Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative și care a adus în România cantități uriașe de deșeuri, sub forma de ,,produse second-hand’’ si ,, materie primă pentru reciclare’’. Descoperirile recente făcute de autorități în Portul Constanța, în localitățile limitrofe Bucureștiului și celorlalte mari orașe din țară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponențial în ultimii ani’’, arată analiza Frames.

Vârful cifrei de afaceri a fost atins în 2011, când firmele specializate raportau venituri de 736 milioane euro

Potrivit experților, o dovadă că multe dintre ele se ocupă exclusiv cu importul deșeurilor o reprezintă statistica ce arată că 3303 din cele 3395 de firme înregistrate legal au până în 10 angajați și numai 4 funcționează cu mai mult de 100 de angajați.

,,Reciclarea, gestionarea deșeurilor, reprezintă doar o fațadă sub care multe dintre firme nu fac altceva decât să importe gunoaie și să le depoziteze în diferite locuri din țară. În România, industria reciclării, cu mici excepții, există mai mult pe hârtie sau în spoturile publicitare. Prea puține firme fac cu adevărat acest lucru, pentru acest proces necesită investiții importante, iar profitabilitatea nu este una foarte mare’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

O dovadă în plus a modului în care se face business în acest sector o reprezintă dimensiunea stocurilor, care a evoluat de la 234,7 milioane de lei în 2010 la 453,3 mil. lei în 2020. Altfel spus, multe dintre firme aduc deșeuri și le stochează, fără să le valorifice ulterior.

Cele mai multe companii din acest sector activează în București-Ilfov (382), Hunedora (225), Cluj (159), Dolj (151), Bihor (126), Gorj (119), Timiș (117), Bistrița-Năsăud (116), Mureș (113), Argeș (108), Buzău (107), Constanța (87).

Piața neagră a deșeurilor

Dincolo de datele oficiale, cele comunicate de companii la Ministerul Finanțelor, compania de consultanță estimează că business-ul din sectorul gunoaielor ar fi, în realitate, la un nivel cel puțin dublu.

,,Evaziunea fiscală în acest sector este una foarte mare, fapt confirmat de autorități. Subevaluarea transporturilor este o practică des întâlnită. În plus, pe lanțul de import al deșeurilor apar o mulțime de firme fantomă menite să facă pierdută urma acestora. Dovadă că, dintre cele 3395 de firme înregistrate legal, marea majoritate (2314) raportează afaceri de până în 100 de mii de lei. 721 au afaceri între 100.000 – 500.000 de lei și numai 200 au afaceri de peste 1 milion de lei’’, arată analiza.
Cele mai multe deșeuri importate vin din UE, din țări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită și Hong Kong.

De exemplu, Garda de Mediu, împreună cu Garda de Coastă, Protecția Consumatorului Constanța și Biroul Vamal de Frontieră Constanța Sud Agigea, au descoperit, recent, în Portul Constanța, un transport ilegal de utilaje agricole uzate.  În container erau motoare, componente și dispozitive agricole care nu mai pot fi utilizate și nici nu au fost reciclate în țara de origine. Transportul a fost retrimis în Japonia, țara de unde provenea.

,,În marea lor majoritate este vorba de deșeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator și automobile. Pentru cei care le exportă și pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deșeuri, fiind de până la 100.000 euro’’, afirmă analiștii.

Portița ,,produselor second-hand’’

Cele mai multe deșuri intră în țară profitând de lacunele legislative din zona comerțului cu produse second-hand. Altfel spus, în acte, dincolo de haine și încălțăminte, apar ca bunuri second-hand și calculatoarele distruse, resturile metalice etc.

În plus, autoritățile nu dispun de suficiente scanere care să monitorizeze marfa din containere, astfel că este o misiune aproape imposibilă să descoperi și să stopezi toate importurile.

,,Cel mai des este trecut în acte termenul de materie primă pentru reciclare. În realitate, peste 70-80% din marfă este imposibil de reciclat și ajunge în gropile ilegale ce au apărut în multe zone din țară. În esență, se fac gropi uriașe în care sunt îngropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Dacă s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1200 de euro pe tonă. Așa, exportându-le, costurile sunt mai mici, plătești numai 200-250 de euro pe tonă și le aduci în România’’, arată analiza.

Produse second-hand cu potențial în România

O altă stratagemă folosită de importatori este să le treacă ca produse second-hand, cu potențial de vânzare pe piața din România. Sub această umbrelă ajung în țară mii de tone de produse aproape imposibil de reciclat, de la materiale plastice la piese auto etc.

„Este un fenomen generalizat, un fenomen care se bazează pe acea regulă care permite introducerea în statele membre dintr-un alt stat membru – şi este valabil pentru toate statele membre – a materiei prime pentru reciclare. Ceea ce se aduce în aceste containere declarativ este materie primă pentru reciclare. Declarativ, pentru că de foarte multe ori în containere se găseşte şi altceva decât ceea ce este declarat. Asta am văzut ultima dată şi la Constanţa, când am fost la faţa locului”, declara, recent, ministrul Mediului, Tanczos Barna.

Garda de Mediu a descoperit, în acest an, aprox. 140 de containere de gunoi față de 31 în 2020. Altfel spus, în acest an au fost descoperite aprox. 3.700 tone de deșeuri care urmau să ajungă în România.
Faptul că autoritățile au întețit controalele este un fapt salutar în condițiile în care, între 2015-202 au fost descoperite, la frontieră, numai 150 de containere ilegale cu deșeuri.

Piața dezmembrărilor auto, un pericol public

Dincolo de importurile de haine și încălțăminte second-hand, piața românească a fost invadată, în ultimii ani de mașinile vechi aduse din țările occidentale. Este tot o formă de a scăpa de deșeuri, însă cu un dublu pericol.

Pe fondul creșterii taxelor, a focusului pe depoluarea orașelor, mașinile vechi, cele mai multe de peste 15-20 de ani, sunt importate în România, iar multe dintre ale, cu miile, ajung în așa-zisele parcuri de dezmembrări, apărute la periferia multor localități din țară.

Potrivit analizei, dincolo de gestiunea deșeurilor metalice și plastice, s-a dezvoltat o adevărată piață a pieselor din dezmembrări auto care, dincolo de evaziunea fiscală, generează un adevărat pericol în privința siguranței rutiere.

,,În condițiile în care mulți proprietari de automobile nu își permit să cumpere piese de schimb noi, cele provenite din dezmembrări au devenit o alternativă. Problema este că aceste piese nu sunt verificate, iar montajul acestora poate genera probleme în trafic. Autoritățile ar trebui să intervină în această piață, să controleze mai atent modul în care se desfășoară acest business și să legifereze mai stric funcționarea acestora’’, afirmă analiștii.

Analiza Frames privind piața deșeurilor din România a fost efectuată în baza datelor publice comunicate de companii la RECOM și Ministerul Finanțelor, pentru perioada 2010-2020.  Statistica face referire la activitățile cu codurile CAEN 4677 - „Comerțul cu ridicata al deșeurilor și resturilor” și 4779 - „Comerțul cu amănuntul al bunurilor de ocazie”. Statistica a luat în calcul cifrele raportate de 3395 de firme, dintre care 3148 în funcțiune și 7 în insolvență.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News