EXCLUSIV  PNRR fără bani pentru agricultură. Petre Daea: E inadmisibil. Acest abandon s-a văzut și în fila bugetară a Ministerului Agriculturii

Luni, 27 septembrie 2021, Ursula con der Leyen, președinta Comisiei Europene, s-a aflat în vizită la București pentru a aproba Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceasta a participat la o conferință de presă alături de președintele Klaus Iohannis și de premierul Florin Cîțu.

Ulterior, în cursul nopții de luni spre marți, ministrul Adrian Oros a anunțat că demisionează din fruntea Ministerului Agriculturii:

„Azi îmi voi depune demisia din funcția de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale! Pentru Premierul Florin Cîțu, agricultura și industria alimentară nu au fost niciodată priorități, ca atare:

1. Bugetul MADR pentru anul 2021 reprezintă 60% din execuția bugetară a anului 2020, cu efecte asupra programelor aflate în derulare. La rectificarea bugetară, MADR a primit o sumă infimă, absolut insuficientă.

2. În PNRR nu a fost cuprins niciun proiect major pentru agricultură. Asta deși în primul draft trimis la Comisie, în noiembrie 2020, PNRR conținea un proiect complex pentru gestionarea apei în agricultură (irigații, desecare/ drenaj și sistem antigrindină), în valoare de 6,5 miliarde euro, proiect asumat în Programul de guvernare, alături de Rețeaua de depozitare, procesare si distribuție a produselor românești, alt proiect care nu a mai avut loc in PNRR (...)“, a scris Adrian Oros pe pagina sa de Facebook (citește continuarea AICI).

Petre Daea, precizări despre PNRR

În acest sens, redacția DC News l-a contactat pe Petre Daea, ministru al Agriculturii în perioada 2017 - 2019, pentru a-i cere un punct de vedere la remarcile lui Adrian Oros, anume la acele referitoare la faptul că în PNRR nu au fost alocați bani pentru agricultură:

„Este o mare greșeală și e inadmisibil ca un Guvern să nu acorde atenție celui mai important sector al activității economice și anume agricultura, dat fiind faptul că încă mai avem mijloacele de producție în mâinile românilor. Principalul mijloc de producție este al țării și acesta, prin grija, munca și efortul fermierilor ne scoate în lume în sensul că singurele produse pe care le exportăm astăzi, făcând excepție de Mioveni, sunt cele agricole. Mă gândesc în acest sens la cereale și la plantele oleaginoase. Dacă ne ducem în Portul Constanța, vom vedea doar cereale. Este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat, un abandon al agriculturii.

Acest abandon s-a concretizat și în PNRR, dar s-a văzut și atunci când s-a proiectat fila bugetară pentru Ministerul Agriculturii, unde nici în bugetul național nu s-au prevăzut sumele necesare pentru a continua realizarea sistemului de irigații în România. Practic, cel mai important obiectiv de investiții în domeniul agriculturii, reabilitarea sistemului de irigații, nu a fost cuprins. Nu a fost susținut cu sumele cuvenite în așa fel încât să realizăm producții stabile, cu randamente ridicate la nivelul eforturilor pe care le fac fermierii și care au fost dovedite prin nivelurile de producție din 2017, 2018 și 2019. Dacă aveam sistemul de irigații pus în funcțiune, astăzi aveam cu 5 milioane de tone mai mult porumb și puteam să exportăm și să aducem valută țării.

O lipsă de respect față de agricultori, o atitudine condamnabilă, o decizie nepotrivită și cu efecte pe termen lung în agricultură“, a precizat Petre Daea.

Petre Daea, despre declarațiile Ursulei von der Leyen

Într-un interviu pentru DC News, Carmen Avram atrăgea atenția asupra faptului că Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a spus în declarațiile de ieri că CE a cerut dovezi referitoare la faptul că banii pentru irigații nu vor afecta mediul, însă autoritățile române nu le-au furnizat:

„Mi-a sărit în ochi declarația președintei Comisiei Europene referitoare la irigații. Ea confirmă tot ce am suspectat noi pe traseu, anume faptul că acești oameni au fost de-a dreptul incapabili să treacă irigațiile în PNRR. Asta dacă nu a fost un plan premeditat. Președinta Ursula von der Leyen a spus clar noi am cerut dovezi că aceste irigații, pentru care s-au cerut 2 miliarde de euro, nu vor afecta mediul, iar autoritățile române nu au fost în stare să ne dea aceste dovezi (citește continuarea AICI). 

În acest sens, Petre Daea a comentat declarațiile Ursulei von der Leyen:

„Iată o confirmare a faptului că autoritățile nu au acordat atenția necesară agriculturii pentru că dovezi aveam și scriptice, și faptice, deoarece Pactul pentru Europa Verde nu poate fi conceput cu o Românie uscată.

E o lipsă de respect față de fermierii români, o detașare totală față de interesele agriculturii României, întrucât țara noastră e capabilă să producă, dar, din nefericire, nu are posibilitate să valorifice deoarece nu are o rețea comercială proprie și nu are un sistem propriu de sortare și păstrare a produselor perisabile care, de regulă, se consumă în stare proaspătă, românii neputând beneficia de ele, dat fiind faptul că nu există această centură de siguranță a fermierului“, a mai spus Petre Daea.

Supermarketurile dețin monopolul

„Realizasem în România o Casă de comerț, societate comercială cu capital integral de stat, concepută și autorizată pe baza principiului economiei de piață, care se dorea un început de lanț comercial în România, pentru a fi o alternativă la sistemul comercial care înseamnă monopol în supermarketuri și care aduce produse agricole din afara țării.

Așa se explică faptul că deși România produce, produsele nu ajung la consumatori, iar aceștia sunt alimentați cu produse din supermarketuri venite din afara țării. Deficitul balanței comerciale aici se regăsește, iar vulnerabilitatea stă în lipsa unui lanț comercial propriu al României și într-o stabilitate a randamentelor la unitatea de suprafață prin asigurarea apei necesare atunci când natura nu e favorabilă și nu asigură condițiile prielnice.

Faptul că agricultura nu a primit niciun ban e dovada cea mai clară că actuala guvernare nu a fost capabilă să furnizeze informațiile necesare, deși în Ministerul Agriculturii sunt proiecte privind reabilitarea sistemului de irigații prin proiecte fezabile cu consum redus de energie. Astfel, se înscriau în logica actuală și în condițiile de mediu pe care le reclamă toți și la care noi nu suntem în stare să facem față“, a conchis Petre Daea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News