Eugen Nicolăescu a folosit ultima zi de mandat pentru o răzbunare: l-a demis pe președintele Agenției Naționale a Medicamentului. E posibil ca decizia să fi fost motivată și din punct de vedere politic. Tehnocratul Marius Savu, șeful ANM, a fost numit pe un post alocat PSD, fără să fie sau să devină membru de partid. El s-a aflat, însă, pe poziții contrare lui Nicolăescu, în scandalul vaccinului anti-gripal produs de IC Cantacuzino.
Ministrul Sănătății a fost pus într-o poziție delicată de Agenția Medicamentului, care a constatat că lotul de vaccin din acest an conține o endotoxină periculoasă. Nicolăescu preferase să subvenționeze Institutul cu 10 milioane de lei, în loc să restructureze activitățile pe un model european și își făcea un punct de glorie din reluarea producției de vaccin. ANM a rezistat presiunilor politice și nu a avizat un produs necorespunzător, care poate afecta sănătatea utilizatorilor.
Nicolăescu adoptă modelul african de administrație publică
Nicolăescu a cerut expertiză la Organizația Mondială a Sănătății. Astfel, ministrul liberal acceptă că sistemul sanitar din România este la nivelul țărilor africane, ce au nevoie de OMS în activitatea curentă, pe care nu o pot gestiona singure.
În ultima zi de mandat, Nicolăescu l-a acuzat pe șeful ANM că a dezinformat grav populația și a ridicat temeri nejustificate privind vaccinul anti-gripal. Lui Marius Savu i se reproșează că a apelat la un laborator din Franța pentru testarea vaccinului, iar acest laborator nu folosește o metodă în conformitate cu ”farmacopeea europeană”.
În declarația postată înainte de părăsirea Ministerului Sănătății, Nicolăescu uită sau omite date esențiale, care i-ar fi demonstrat fie reaua intenție, fie nepriceperea.
Toate testele confirmă că vaccinul e toxic
Agenția Medicamentului face parte dintr-o organizație pan-europeană și folosește metodele standard în UE pentru testarea produselor de uz uman. Testele efectuate conform acestei metodologii au arătat, în decembrie 2013, că vaccinul anti-gripal are un nivel de endotoxină peste 100 de unități/ml, fiind în afara specificațiilor. Ministerul și producătorul au fost informați că vaccinul nu corespunde și nu poate fi pus pe piață. Paguba pe care trebuiau să o suporte autoritățile vinovate era de peste 2 milioane de euro. Ministrul Nicolăescu a făcut presiuni pentru aprobarea vaccinului și a promis premierului că va fi aprobat întreg lotul, în ianuarie.
ANM a cerut producătorului să repete testele, după metodologia europeană. Analizele efectuate chiar de către IC Cantacuzino au arătat că Agenția a avut dreptate și vaccinul nu poate fi băgat pe gât românilor.
Ca măsură de precauție, ANM a trimis mostre și la un laborator din străinătate, tocmai pentru că acesta folosea altă metodă. Adică, a verificat ”independent”, cu altă metodă, nivelul de endotoxină. Dacă testele ar fi fost negative se punea problema corectitudinii, dar și metoda americană a dus la același rezultat.
Vaccinul, plasat în stoc, ca să nu fie imputate pagubele
Până să aștepte expertiza OMS, Nicolăescu a dosit vaccinul în rezerva de stat, pentru a fi folosit la o eventuală pandemie, când nu mai contează dacă are riscuri mari de administrare. Manevra ar putea să înlăture răspunderea pentru pierderile de milioane de euro, întrucât produsul nu este incinerat, ci depozitat în stocul de pandemie. După câteva luni, odată cu expirarea, se scapă de riscul achitării unor prejudicii. Dincolo de eventuala pagubă pentru buget, acțiunea minsitrului Sănătății ridică o problemă de imagine în fața instituțiilor europene și internaționale.
Comunicatul Ministerului Sănătății conține dezinformări periculoase pentru România.
Atacând o instituție independentă de reglementare, se subminează încrederea EMEA în forul românesc. Ca urmare, suferă producătorii români, care își testau aici medicamentele pentru export, ca și cei care făceau teste clinice în România, sub supravegherea ANM.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
