Premierul Marcel Ciolacu (PSD) a anunțat că „de la 1 iulie, salariul minim va crește la 3.700 de lei brut”. Președintele Nicolae Ciucă (PNL) a declarat că ”de regulă, toate aceste aspecte care au vizat decizii importante au fost discutate în coaliţie. Probabil că, după întâlnirea cu Comisia Tripartită, vom avea o discuţie şi în coaliţie. (...) Nu este vorba de a fi eu deranjat, ci este vorba de atitudinea şi respectul pe care îl avem unii faţă de ceilalţi”.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a vorbit despre tensiunile care au apărut în urma majorării.
„Ca să fie lucrurile cât se poate de clare, noi nu spunem că nu suntem de acord cu majorări de salarii, doar că noi considerăm că responsabilitatea unui partid aflat la guvernarea unei țări, unei țări cu un PIB de aproape 400 de miliarde, a unei țări cheie cu 20 de milioane de oameni este extrem de importantă. Noi nu ne putem juca cu ideea fără să avem acoperire, asta a spus Nicolae Ciucă. Vrem discuții cu zona antreprenorială pentru a vedea și ei cum stau cu predictibilitatea, pentru că atunci când îți faci un buget în care o bună parte din buget sunt cheltuielile cu salariile, îți faci calculația respectivă, mai ales când lucrezi pe marje mici de profit, bazat pe fiecare cheltuială pe care o ai. În momentul în care modifici anumite cheltuieli, bugetul sare în aer și poate să-ți dea peste cap întreaga predictibilitate și construcție bugetară anuală pe care o ai la companie.
Înainte cu două săptămâni de alegeri
Deci, noi nu am spus că nu suntem de acord, am spus două lucruri diferite. Unu, că trebuie să stăm de vorbă și cu zona antreprenorială pentru a înțelege și ei de ce facem acest lucru, cum facem acest lucru și pentru a avea o anumită calculație, o anumită proiecție cu privire la business-urile lor și la cheltuielile pe care le au. Și am spus că nu este de dorit că înainte cu 2 săptămâni de alegeri, de data alegerilor, să faci astfel de acțiuni pentru a nu părea strict electorale. Noi considerăm că această guvernare continuă și pe data de 9, că suntem tot noi la guvernare și vom putea lua decizii.
(...) Cred că e foarte important să ne uităm la toate proiecțiile, să luăm calculele Ministerului Muncii, să vedem beneficiarii, să vedem calculele Ministerului Finanțelor pentru a vedea impactul bugetar, să vedem exact cum putem face în așa fel încât să nu dezechilibrăm în niciun fel nici construcția bugetară multianuală a României și nici bugetele fiecărei corporații, companii, societăți comerciale în parte și în același timp să satisfacem absolut firesc și cerințele și dorințele cetățeanului care ar urma să fie beneficiarul acestei creșteri salariale care nu este una mare. Am fi absolut absurzi să nu știm și să nu considerăm că salariile în România sunt extrem de mici, că chiar prețurile au crescut exagerat, că cheltuielile comune au crescut exagerat și că în momentul ăsta există o discrepanță între puterea de cumpărare a românilor și prețurile aflate pe raft.
Bugetul companiilor
Noi, ca guvern, noi nu suntem doar guvernul care are grijă, care exclude din calculație și consideră că nu este importantă și viața și calculațiile fiecărei companii în parte. În România există 684.000 de companii comerciale care au nu mai puțin de 3,2 milioane de angajați. Deci, în zona privată sunt 3,2 milioane de angajați. În momentul în care faci, sigur, doar o parte dintre ei sunt plătiți cu aceasta, dar calculația fiecărui buget este influențată, vorbesc de bugetul companiilor. Noi nu vorbim aici doar de proiecția pe care o asigură sau de impactul care îl are în bugetul statului, bugetul consolidat. Vorbim și de bugetul fiecărei companii pentru că în momentul în care creezi dezechilibre, oamenii sunt nevoiți să concedieze, sunt nevoiți să-și îngreuneze activitatea de zi cu zi, alții să închidă companiile. Și atunci de unde mai ai bani să plătești salariile profesorilor, medicilor, funcționarilor în momentul în care nu mai am impozite plătite de companiile private? Lumea trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna, România trăiește astăzi nu din companii de stat care în marea lor majoritate sunt administrate prost sau sunt falimentare, trăiește de pe urma impozitelor plătite de privați.
Fără privații din această țară care în 34 de ani și-au riscat averile, și-au riscat sănătatea, au făcut eforturi incredibile ca să construiască companii, capital autohton privat, România nu era în stadiul în care este astăzi. Cine crede că doar statul este important și doar bugetul național este important trebuie să țină cont că bugetul național al României, bugetul statului român, este construit din impozitele pe care le plătesc în proporție de peste 90% companiile private, nu CFR Marfă care e faliment.
(...) Nu putem considera o pomană electorală. Considerăm doar că pentru a avea o un buget așezat, pentru a avea predictibilitate, pentru a dovedi seriozitate, pentru a arăta că suntem înainte de orice, responsabili, vom discuta acest lucru și vom lua măsura potrivită după data de 10.
„Toți actorii să fie întrebați”
(...) Să ne înțelegem, noi nu dorim să ne opunem unei astfel de măsuri. Noi dorim ca toți actorii să fie întrebați. Trebuie să înțelegeți ceva, Guvernul și măsurile guvernamentale influențează de sus în jos, de la corporații cu 12.000 de angajați, până la companii care au doi angajați sau un angajat și care dețin un chioșc în colțul străzii. Fiecare este influențat de măsurile pe care le ia un guvern. Noi nu cerem altceva decât responsabilitate, seriozitate și proiecții extrem de serioase. Repet, nu ne opunem. Singurul lucru pe care îl dorim este să purtăm aceste discuții fără să excludem deloc data de 1 iulie, după data de 10 iunie, moment în care până atunci consultăm și antreprenorii, consultăm și asociațiile patronale, să consultăm și sindicatele, consultăm, adică stăm în ceea ce înseamnă un dialog social perfect și care asigură sănătatea unei economii și a unei societăți.
(...)Nimeni nu se opune, ca să înțeleagă lucrurile foarte clar, nu ne opune majorărilor. Pur și simplu vrem să vedem cifre, vrem să vedem proiecții, vrem să vedem calculații, vrem să stăm de vorbă cu actorii sociali pentru a lua decizia cea mai potrivită. Și nu credem că în campania electorală astfel de discuții înainte cu 2 săptămâni de alegeri își au locul. Asta credem noi, poate greșim. În momentul acesta nu vreau să se considere că decizii firești pentru sutele de mii de oameni care sunt beneficiarii acestei măsuri, nu vreau să pară că sunt un cadou electoral, sunt o necesitate, nu cadou electoral. Pentru a anula orice speculație a opoziției sau altora că am face acest lucru din rațiuni electorale, noi o facem din rațiuni firești, umane, nu din rațiuni electorale. Și atunci, ca să anulăm această speculație, credem că putem să facem acest lucru după data de 10”, a declarat Rareș Bogdan, în direct la B1 TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
