În acest moment, legea nu le-ar interzice comunităților de etnici să își angajeze un translator, dacă bugetul le permite.
„Din punctul meu de vedere, la nivelul reglementării prin lege, trebuie să avem în vedere lucruri foarte generale. Dar până la urmă, aceste probleme se soluţionează la nivelul administraţiei locale. Sigur că există un prag obligatoriu, la care autorităţile locale sunt obligate să ia măsuri, dar nimic nu îi împiedică la nivel local să găsească soluţii care sunt agreate de comunităţile din România", a spus ministrul Teodor Meleșcanu.
„Sunt convins că colegii de la UDMR sunt dezamăgiţi de acest vot. Vreau să spun foarte direct, fără niciun fel de ocolişuri: toate problemele pe care le au conaţionalii noştri nu se pot rezolva decât prin dialog intern şi prin respectarea obligaţiilor pe care România şi le-a asumat pe plan internaţional în materie de minorităţi", a explicat ministrul, care a punctat că doar prin dialog se vor putea găsi soluţii pentru „problemele pe care le au şi le ridică".
[citeste si]
Amintim că proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
Inițiatorii doresc, între altele, reglementarea clară și predictibiă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ.
Proiectul, care a fost prezentat de deputatul UDMR Marton Arpad, nu s-a bucurat de susținerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minorităților naționale, care a considerat că drepturile existente acordate de statul român sunt suficiente. Cu excepția UDMR, reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare au apreciat că România rămâne una dintre țările model în ceea ce privește toleranța față de minorități.
Proiectul de lege urmează să fie supus votului plenului Camerei Deputaților, forul decizional fiind Senatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
