Prezent la eveniment, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a subliniat că patrimoniul reprezintă o componentă fundamentală a culturii şi identităţii noastre, adăugând că în 2015, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat în Parlament Strategia naţională de apărare, menţionând în mod explicit elementele culturii şi păstrării patrimoniului.
'Acest document este un document de acţiune (...) aşa încât nu discutăm de ceva abstract. Acesta este lucrul pe care am vrut să îl arătăm sprijinind această expoziţie, aici. Cultura în România, patrimoniul şi identitatea naţională nu sunt lucruri care se găsesc doar în texte. Ele se găsesc, multe dintre ele (...) în satele noastre, în oraşele noastre şi mai ales ele sunt legate de mulţi, din ce în ce mai mulţi, apărători şi oameni care găsesc în patrimoniu un lucru fundamental sau chiar sensul existenţei lor', spus el Coordonatorul proiectului 'Monumente Uitate: castele şi conace revitalizate', arhitect Raluca Bărbulescu, membră a Asociaţiei ARCHE, a precizat că expoziţia cuprinde planşe cu clădiri din toate zonele istorice ale României şi că urmează să fie continuată cu noi exemple de documentare a restaurărilor.
'Expoziţia din această seară a venit ca un răspuns al unei necesităţi observate în munca de inventariere făcută în teren din anul 2008 până în 2014 (...). Întâlnirile cu proprietarii ne-au tras un semnal de alarmă că foarte mulţi dintre aceştia nu ştiu cum să abordeze problema restaurării castelelor şi conacelor din România. Ca atare am decis să îi ajutăm cumva, să vorbim cu proprietari care au reuşit să revitalizeze cumva clădirile pe care le deţin. Iar prin revitalizare înţeleg aducerea lor în faţa publicului, fie că au fost reabilitate sau restaurate. Sunt exemple în această expoziţie în care putem vedea doar dorinţa proprietarilor de a face cunoscută clădirea pe care o au', a mai spus ea. Practic, expoziţia urmăreşte să demonstreze că reşedinţele nobiliare - chiar şi cele puţin cunoscute publicului larg - pot fi reintegrate în circuitul turistic şi economic şi pot deveni surse de dezvoltare pentru comunităţile locale.
În România se păstrează astăzi în jur de 1.000 de foste reşedinţe extraurbane ale elitelor locale, datând din secolul al XVI-lea până în prima jumătate a secolului XX, cărora li se adaugă alte numeroase reşedinţe dispărute de-a lungul timpului, dar ale căror imagini şi istorie se păstrează încă. Cele 19 planşe vor fi expuse publicului până pe 31 ianuarie 2016, între orele 9,30 - 17,00. Expoziţia a urmat unei dezbateri cu tema 'Patrimoniu redescoperit: Rolul proprietarilor de case şi conace în conservarea şi valorificarea patrimoniului construit', organizată de Muzeul Naţional Cotroceni, cu sprijinul Departamentului Cultură, Culte şi Centenar din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi în colaborare cu Asociaţia ARCHÉ. Evenimentul a deschis seria manifestărilor culturale organizate de Muzeul Naţional Cotroceni în cursul anului 2016, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţare (1991 - 2016), şi este ocazionat şi de aniversarea la data de 15 ianuarie 2016 a Zilei Culturii Naţionale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
