EXCLUSIV  Dr. Florina Pop, interviu. Sfaturi: Ce să faci după ce afli că ai cancer astfel încât să trăiești mult și bine

În fiecare an în Romania sunt diagnosticate aproape 100,000 persoane cu cancer – cazuri noi de cancer diagnosticate annual. În evidențele cabinetelor oncologice sunt aproximativ 500,000 pacienti cu cancer. 1 din 2 persoane bolnave de cancer sunt de vârstă activă (sub 65 de ani), conform unui studiu cu privire la impactul economic și social al cancerului făcut de ASE. Pierderile economice cumulate în economia României atât prin afectarea productivității pacienților, cât și a aparținătorilor ajung până la aproximativ 3% din PIB-ul României în prezent.

Având în vedere toate datele, nu putem trata pasiv această problemă majoră a cancerului. Dr. Florina Pop,  psiholog clinician principal la Institutul Oncologic ”Prof. Dr. I. Chiricuță” din Cluj-Napoca, a oferit un interviu în acest sens, despre rolul și importanța suportului psihologic acordat pacienților cu cancer.

”Trebuie să privim cancerul din perspectiva supraviețuirii”

”Trebuie să privim cancerul din perspectiva supraviețuirii. În primul rând, impactul pe care boala oncologică îl are nu este fizic, ci psihologic. Înainte de a începe orice fel de tratament, care are, la rândul lui, pe lângă beneficii și avantaje, și efecte adverse, impactul este unul negativ, este covârșitor. De cele mai multe ori, pacienții când aud vestea că au cancer trăiesc un șoc. În acel moment, se anticipează schimbările în viața unui om diagnosticat cu un anumit tip de cancer. Acestea diferă în funcție de diagnostic, de stadiul bolii și de tratamentul pe care îl va urma, de vârsta pe care o are persoana și de multe alte variabile. Una este să auzim un diagnostic la 20, 30, 40 de ani sau un diagnostic care ne schimbă normalitatea zilei la 70 sau 80 de ani. Schimbările sunt diferite și marchează cu adevărat viața omului.”, a declarat dr. Florina Pop.

Cum ajută psihologul în momentul șocului aflării veștii?

”În primul rând, este foarte important ca în momentul veștii, persoana să nu se simtă și mai izolată, cum pacienții oncologici se simt de cele mai multe ori. Este extrem de greu să suferim, dar este și mai greu să suferim de unul singur. Prin urmare, suportul psihologic tocmai cu aceasta vine, cu a nu ne simți singuri, cu a avea pe cineva lângă noi, care are timp și spațiu să ne asculte povestea, să spunem ceea ce noi trăim și gândim în acel moment. Cineva care are un respect pentru experiența pe care o trăim, nu ne grăbește. Psihologul stă cu noi și ne tolerează suferința pe care noi o simțim.”, a spus dr. Florina Pop.

”Încercăm să creăm un sens pentru acea suferință”

”Din acest punct, încercăm să creăm un sens pentru suferință. Încercăm să ne adunăm, să vedem care sunt resursele pe care le avem și ne pot ajuta să ne adaptăm cât mai bine la situația în care ne aflăm. Aceasta este varianta cea mai sănătoasă, să ne adaptăm cât mai mult la ceea ce se întâmplă în acel moment al vieții noastre. Oricât de greu ar părea nu înseamnă că nu există o cale pe care putem merge, într-un mod sănătos.”, a menționat dr. Florina Pop.

”Să nu rămânem blocați în emoții negative intense...”

”În același timp, suportul psiho-oncologic ne ajută să nu rămânem blocați în emoții negative intense, care ar putea să ne încetinească adaptarea. Avem suficiente principii validate științific pe care le aplicăm, dar, bine-nțeles, într-o variantă adaptată omului din fața noastră. Nu neapărat ne propunem să vadă lucrurile mult mai roz, ci să le vadă într-o variantă rațională. Poate nu e deloc lucrul pe care mi-l doresc, dar, dacă mă aflu aici, ce pot face pentru a nu mă lăsa blocat emoțional și pentru a face ce depinde de mine astfel încât situația să devină mai gestionabilă, atât pentru mine, cât și pentru cei din jur.” a subliniat dr. Florina Pop.

”Dezvoltarea de abilități de autoreglare emoționale”

”Până la urmă, rolul acestor intervenții psiho-oncologice este de a permite, pe lângă adaptarea la tot ceea ce înseamnă tratamente, și de a diminua simptomatologia afectivă, care apare, deseori, la primele două trei săptămâni de la diagnostic sau recidivă, și de a reuși pacienții să își dezvolte suficiente abilități de autoreglare emoțională, tocmai pentru a face față pe parcursul bolii și a traiectoriei oncologice, indiferent despre care etapă discutăm - screening, diagnostic și tratament, sau etapa de remisie totală. Un pacient oncologic vine periodic la controale. De foarte multe ori, se confruntă cu frica de recidivă, cu o oboseală relaționată cu boala și tratamentul pe care noi o numim o fatigabilitate. Toate acestea au un impact asupra calității vieții.”, a punctat dr. Florina Pop.

Scopul principal al intervenției psiho-oncologice

”Avem nevoie fiecare dintre noi să simțim că e cineva lângă noi și ne susține emoțional pe tot parcursul bolii. Cu cât cineva va apela mai devreme, măcar din momentul screeningului, acolo unde se poate realiza, și a diagnosticului, cu atât vom avea mai mult timp pentru ca pacientul să devină propriul lui psiholog. Acesta este scopul principal al intervenției psiho-oncologice. Cu cât cineva beneficiază de un număr mai  mare de ședințe psiho-oncologice, cu atât problema este abordată mai în profunzime și riscul unei căderi emoționale este mai scăzut. Dincolo de relația de suport terapeutic pe care încercăm să o creăm, rămânem centrați pe pacient/pacientă și pe nevoile pe care le are, pe tot ceea ce înseamnă contextul în care trăiește boala, pe ce înseamnă modul în care răspund și membrii familiei la boala pacientului. Este extrem de important acest lucru.”, a explicat dr. Florina Pop.

Cazuri de reușită. Cum s-a schimbat viața după cancer...

”Îmi amintesc cu drag de primele mele cazuri. Se întâmpla în anul 2012. Am câteva paciente care aveau cancer mamar. Am lucrat pe parcursul unui an, cât timp au făcut tratamentul, și pe care le văd anual, pentru consult. Mă bucură următorul fapt surprinzător: Deși cunoșteam din studii că se poate întâmpla, au reușit să își reprioritizeze viața, să își cearnă valorile și să aibă o calitate a vieții mult mai crescută în acest moment decât o aveau înainte de boală. Unele dintre ele și-au reluat activitatea la locul de muncă, altele și-au schimbat cu totul domeniul de activitate. Ceea ce au făcut este să fie mult mai flexibile în gândire, în așteptările pe care le au, să se centreze mult mai mult pe nevoile pe care le au, pe cultivarea emoțiilor pozitive.”, a spus dr. Florina Pop.

”Îmi amintesc și de alte cazuri din 2017, 2018, care la fel, vin anual pentru consult. Mă bucur să văd că s-au dezvoltat post-traumatic, după experiența oncologică. Însă nu este de fiecare dată așa, m-ați rugat să vă ofer un exemplu pozitiv de reușită, mi-am permis să vă ofer mai multe. Persoanele la care mă refer au vârste de 43, 50, 60 de ani. Au fost și situații, din păcate, în care boala a avansat destul de mult, în ciuda tratamentelor, dar consider acest diagnostic oncologic, dincolo de faptul că este un profesor foarte bun, nu spun că este un dat, este un maestru, ne învață să abordăm viața într-un mod mult mai rațional, mult mai flexibil, ne arată că suntem mult mai rezilienți, mult mai puternici decât ne-am putut imagina vreodată. Atitudinea este cea care se schimbă și are un impact major în alegerile pe care le facem post-tratament oncologic.”, a concluzionat Dr. Florina Pop,  psiholog clinician principal la Institutul Oncologic ”Prof. Dr. I. Chiricuță” din Cluj-Napoca, pentru DC News.

Săptămâna Europeană de Luptă împotriva Cancerului (24-30 mai)

O serie de organizatii printre care se numără și Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Fundația Renașterea etc. au lansat în pregătirea Săptămânii Europene de Luptă împotriva Cancerului (24-30 mai) o inițiativă prin care își propun să atragă atenția asupra provocărilor de ordin emoțional, social și cultural cu care se confruntă persoanele cu cancer pe întreg parcursul oncologic și nevoii de a îmbunătăți sprijinul acordat acestora.

Demersul își propune să stimuleze sprijinul și empatia acordate pacientului la nivelul familiei și cercului de apropiați și să genereze o mișcare mai amplă de susținere din partea întregii societăți ce poate contribui la creșterea calității vieții persoanelor cu cancer.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News