Judecătorii ÎCCJ au decis, vineri, 22 aprilie, ca Liviu Dragnea să fie condamnat la DOI ani de închisoare cu suspendare, nu un an, atât cât s-a decis în primă instanță.
La termenul anterior, avocatul Lucian Bolcaș, a lansat cinci scenarii pentru dcnews.ro, primul confirmându-se după câteva ore.
Iată scenariile:
1. ÎCCJ poate să nu ia astăzi o decizie. "Pronunțarea se poate amâna până la două săptămâni, dar astea sunt cazuri deosebite", a spus avocatul Lucian Bolcaș pentru dcnews.ro. Dacă s-ar întâmpla așa, o decizie ar fi luat cu doar o săptămână înainte de Paște și 1 Mai, când toată lumea va fi cuprinsă de febra sărbătorilor- Confirmat în 8 aprilie.
2. O nouă amânare. "Poate interveni și a doua amânare după pronunțarea asta", a precizat avocatul Lucian Bolcaș, adăugând că judecătorii au acest drept.
3. ÎCCJ rămâne la prima decizie a instanței, de un an de închisoare cu suspendare, adică să mențină soluția, prin respingerea apelului lui Liviu Dragnea și al DNA.
4. ÎCCJ ar putea să admită apelul DNA și-l poate condamna pe Liviu Dragnea la închisoare cu executare, cu suspendarea drepturilor politice pe perioada executării și chiar pe un termen de încercare, cum a fost în cazul lui Adrian Năstase. În acest caz, la conducerea PSD rămâne interimar Valeriu Zgonea, președintele executiv al PSD. La funcția de conducere ar putea ajunge liderul senatorilor PSD Mihai Fifor sau deputatul PSD Georgian Pop.
5. Se admite apelul lui Liviu Dragnea și să fie achitat. "El a solicitat achitarea", a subliniat Lucian Bolcaș.
Acuzațiile DNA
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul 'Referendumul' la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului. Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
