„De la 1 iulie, salariul minim va crește la 3.700 de lei brut”, a anunțat premierul României, Marcel Ciolacu. Replica lui Nicolae Ciucă, președintele PNL, a fost că ”de regulă, toate aceste aspecte care au vizat decizii importante au fost discutate în coaliţie. Probabil că, după întâlnirea cu Comisia Tripartită, vom avea o discuţie şi în coaliţie. (...) Nu este vorba de a fi eu deranjat, ci este vorba de atitudinea şi respectul pe care îl avem unii faţă de ceilalţi”.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a reacționat la anunțul premierului de majorare a salariului minim.
„Poți să crești salariul minim, dar după ce ai consultări cu partenerii din coaliție și cu mediul de afaceri. Realitatea este că cheltuielile în momentul de față nu sunt ținute sub control. Este adevărat că presiunile sunt foarte mari asupra Guvernului, revendicări salariale, mai ales din mediul bugetar, dar cu cât cu cât cedezi, cu atât crește apetitul de a solicita alte creșteri salariale și nu este în regulă. Acesta este aspectul de fond. Este vorba și despre dialogul din coaliție. Nu mi se pare firesc ca liderii politici ai celor două partide, partide mari, de altfel, ce constituie coaliția, să aibă asemenea declarații, mai ales președintele Ciucă al Partidului Național Liberal când spune că PNL nu a fost consultat, în timp ce șeful Guvernului, premierul Ciolacu, spune că de fapt a existat o decizie inițială. Nu este în regulă.
”Deficitul este foarte mare”
Există într-adevăr o anume ”întrecere între cele două partide” pentru că au reprezentanți comuni, dar au și reprezentanți separați în alegeri și ar exista o logică, ca la diferențierea produsului între firme care furnizează cetățenilor aceleași bunuri, dar încearcă să-și diferențieze produsul, așa încearcă și aceste partide, dar nu este în regulă. Percepția nu este favorabilă și rămâne chestiunea de fond, și anume că deficitul este foarte mare. Ca să te apropii de ținta de 5% în acest an este o iluzie. Nu numai dacă în ultimele luni ai tăiat din nou cheltuielile de capital foarte sever care nu înseamnă de fapt o execuție bugetară corectă și iar să faci amânări de plăți pentru 2025. În plus, este bine că premierul Marcel Ciolacu a revocat reforma salarizării. Da, trebuia să fie făcută reforma salarizării înainte de a se proceda la asemenea creșteri de salarii pentru că complicăm și mai mult introducerea reformei salarizării.
Trebuia la un moment dat să se spună: 'Acesta este momentul zero, introducem reforma salarizării, ne asumăm un anume impact pe bugetul public, așa cum s-a făcut și cu reforma pensiilor'. Dacă impactul cumulat al reformei salarizării și al reformei sistemului de pensii este atât de mare, fiindcă este mare, presiunea asupra bugetului este considerabilă, atunci ar fi trebuit să se spună în mod onest cetățenilor că se adoptă asemenea reforme, dar există un impact foarte mare asupra bugetului. Acesta are deja un deficit pe care nu îl putem continua. Dacă nu vom reuși să colectăm mult mai bine, întrucât avem mari dificultăți în a mări colectarea, se va recurge la alte măsuri care sunt dureroase. Dai cu o mână, iei cu alta”, a precizat Dăianu, în direct la B1TV.
Redresarea bugetului
Întrebat dacă bugetul poate fi redresat, Dăianu a spus: „Depinde ce înțelegem prin redresat. Eu cred că, așa cum vorbim despre deficit bugetar, există și un deficit de explicare. Un guvern în momente foarte dificile trebuie să aibă o retorică care să fie cât mai clară, onestă, să explice cauzele unei situații foarte dificile și ce este de făcut pentru că așa punem benzină pe foc. Toată lumea sau aproape toată lumea își de seama că 2025 va fi un an în care va va fi un punct de inflexiune și va veni cu o reașezare fiscală, cu măsuri care, pe de o parte vor încerca să elimine din inechitățile din regimul fiscal actual, există, sunt serioase și nu e normal să se continue cu ceea ce este acest regim acum.
Pe de altă parte, dacă nu vor fi resurse la buget, deoarece nu putem colecta considerabil mai bine, așa cum este de dorit, se va recurge la unele măsuri care vor fi resimțite de toți cetățenii și mai mult de cei care au venituri modeste sau venituri foarte mici. Oamenii cu venituri mici, foarte mici sunt cei mai afectați de inflație. Avem o dezinflație, ea este lentă în ultimele luni, este drept, însă este probabil să terminăm anul cu o inflație în jur de 5, Banca Națională o prognozează la 4,9%. Este superioară unor inflații din țările cu care ne învecinăm, dar există explicații. Cel mai acut acuză inflația cei care au venituri mici pentru că bugetele lor, cam totul se duce pe utilități și pe mâncare.
De aceea vorbim despre o inflație alimentară. Avem o dezinflație în economie, însă nivelul nivelul prețurilor, mai ales la mâncare, rămâne ridicat. Noi nu avem deflație să scadă prețurile. La unele produse putem consemna unele scăderi temporare, dar nivelul general al prețurilor la alimente este mult mai înalt decât era acuma 2-3 ani. Aceasta este starea de fapt și a recurge de pildă, să spunem la o creștere de TVA, dacă s-ar întâmpla așa ceva, ar afecta, mai ales pe cei cu venituri mici. În plus, ar complica politica monetară a Băncii Naționale. BNR-ul nu poate să rămână impasibil. Nu numai fiindcă am avea un nou puseu inflaționist, dar execuția bugetară, deficitele bugetare mari, care exprimă și exces de cerere, nu creează confort pentru o bancă centrală, deci nu numai pentru BNR”.
Înghețarea salariilor și pensiilor
Dăianu a fost întrebat și dacă am putea vedea înghețări de salarii și pensii: „Acesta este un scenariu extrem. Eu nu m-aș aventura să vorbesc despre așa ceva. Nu nivelul de aproximativ 50%, care oscilează în funcție de dinamica economică, îngrijorează mai ales, ci mult mai mult decât acest nivel, care e încă rezonabil, e deficitul bugetar. Deficite, eu am mai spus, încremenite la peste 6% din PIB ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Acest deficit bugetar este însoțit de un deficit extrem, deficit de cont curent, adică societatea românească își permite în momentul de față, întrucât că are finanțare internă și externă, dar cea externă este mare, își permite să cheltuiască prin deficitul bugetar între 6 și 7% la din PIB mai mult decât produce.
Așa ceva nu se poate perpetua. Până una-alta, suntem păsuiți. De ce? De faptul că întrucât avem fonduri europene mari alocate României, dar parte majoră dintre aceste conturi să se vor duce pentru că PNRR-ul are durata de viață până până în 2026. S-ar putea să pierdem și din coeziune, întrucât Comisia se gândește să aloce mai mult pentru apărare și politica industrială. Deci, aceasta este o situație care ar trebui să, eu spun să ne îngrijoreze, acuma nu putem avea pretenția de la oameni care o duc greu să accepte asemenea argumente. Noi am primit mesaje la Consiliul Fiscal care sunau cam așa: 'Domnule Daniel Dăianu, dar sunt în oraș cetățeni care o duc foarte greu, gospodării, oameni care au copii'. Înțeleg că pentru mulți este dificil, dar, vedeți dumneavoastră și să vedem cu toții, nu putem să trăim mult peste posibilitățile pe care le avem.
Piețele nu te finanțează la nesfârșit. Va trebui să avem această corecție care va fi dureroasă. Este un moment al adevărului și va începe în 2025, va continua în 2026-2027. Eu nu cred că vom putea avea corecția aceasta în 3 ani, dar ea va trebui să se producă, altminteri ne putem imagina și alte măsuri așa, dintre care dumneavoastră ați și menționat, adică o înghețare de salarii la bugetari. Adică ar trebui premierul să iasă mult mai ferm, să discute cu opinia publică și să spună: 'Nu ne permitem mai mult. Am construit această coaliție, credem că este solidă tocmai pentru a face față la dificultăți, pentru a fi în măsură să adoptăm măsuri, dintre care unele pot să fie foarte severe'”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
