BNR a MAJORAT rata dobânzii de politică monetară. Eugen Teodorovici și Mircea Coșea, primele reacții
BNR a decis în cursul acestei zile majorarea ratei dobânzii de politică monetară.
Banca Națională a României (BNR) a decis marţi să majoreze rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3 la sută pe an. Măsura se va aplica de miercuri, 11 mai, scrie Mediafax.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, 10 mai 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022.
De asemena s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022.
BNR a decis și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Eugen Teodorovici: Este ceea ce BNR nu ar trebui să facă
”Am văzut fel de fel de specialiști în economie care spuneau că BNR ar trebui să crească cu peste 5% această dobândă. Eu chiar mă bucur că domnul Isărescu nu a făcut acest lucru, pentru că din punctul meu de vedere este ceea ce BNR nu ar trebui să facă, nu trebuie să crească dobânda la politica monetară și nici măcar dobânda la rezervele minime obligatorii, pentru că asta înseamnă un cost în plus pentru finanțarea în cadrul economiei. Ce înseamnă asta mai departe? Descurajează practic împrumuturile sau dacă doresc asta se poate limita partea de creditare la creditele de nevoi personale, dar să încurajeze partea de investiții. Din punctul meu de vedere, este lăudabil ceea ce BNR a făcut astăzi, că nu a urcat atât de mult costul finanțării cât se dorea în piață.
O creștere a dobânzii este de rău pentru că va crește costul de finanțare, pe de o parte. Ce aș fi făcut eu dacă eram astăzi la nivelul conducerii acestei țări? Guvernul României și Banca Centrală, mă refer la cele două instituții, pentru că fiecare are atribuții diferite, puteau să, în special, partea de limitare a anumitor exporturi la produsele la care România este deficitară și la care, pe piața din România, oferta este mică, astfel încât costurile respective să scadă, pentru că, fiind mai multe produse pe piață, costurile ar fi scăzut și practic efectul inflației s-ar fi redus. Pe de altă parte, Banca Centrală să finanțeze băncile comerciale din România chiar cu dobândă zero cum a făcut-o Ungaria. Iar mai departe, cele 35 de bănci comerciale să finanțeze economia, acolo unde spune Guvernul, în special zona de agricultură și zootehnie, cu o dobândă foarte mică, mai mică decât cea din Europa. De ce? Pentru ca în anii următori să crească producția internă și să scadă importurile, astfel încât prețurile să fie mai scăzute decât cele de astăzi”, a explicat Eugen Teodorovici la Antena 3.
Mircea Coșea: Banca Națională a intervenit cam târziu
”Eu susțin o idee de ceva timp și anume că această creștere a dobânzii trebuie pusă în legătură cu intenția Băncii Naționale de a face ceva pentru a mai domoli puțin inflația. Banca Națională are un singur mijloc de a acționa, prin politică monetară și anume asupra dobânzilor. Dar o face cam târziu, ăsta e un lucru pe care trebuie să îl spunem, iar în al doilea rând nu poate să o facă de una singură, pentru că inflația în România nu este de natură monetară, ci de natură structurală, de costuri. Atât timp cât avem niște deficite foarte mari, deficit de balanță comercială enorm, orice fel de import aduce cu el și inflație.
Inflația crește pe plan internațional și trebuie făcut ceva în țară pentru a mai diminua această creștere a costurilor, pentru că economia României se află cu un pas în urmă revoluției industriale și este încă intensivă. Ea consumă energie multă și nu poate să absoarbă costurile și această creștere enormă. Mă așteptam ca odată cu acest efort pe care îl face banca și care din păcate are niște efecte negative destul de importante în acest moment, pentru că noi sprijinim și pe partea structurală, ne așteptam ca la nivelul guvernului să existe preocupare și pentru energie. Costurile energiei nu sunt rezolvate, e doar o amânare prin această plafonare de un an. Pe de altă parte trebuie să existe o preocupare pentru micșorarea importurilor. Avem în acest anotimp posibilitatea să aruncăm pe piață o cantitate mai mare de produse agroalimentare românești. Din acest punct de vedere s-ar putea face câte ceva. Eu sunt destul de sceptic”, a explicat Mircea Coșea la Antena 3.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
