"ONG-urile au intervenit, au blocat construcţia de autostrăzi pentru protejarea gândacului cafeniu. Nu auzisem de el până atunci. E bine că se preocupă cineva de soarta lui blocând dezvoltarea României. Aţi fost solicitaţi? Vreo instituţie de cercetare a aflat câţi gândaci sunt, câţi cafenii?", a întrebat Val Vâlcu.
"Aici e greşeala ministerului Transporturilor, dacă discutăm despre acest subiect. Pentru că ministrul Georgescu, care a fost la Cercetare şi despre care consider că a făcut lucruri foarte bune, a mers şi a oferit la toate ministerele de atunci posibilitatea evitării infringementului, prin implicarea entităţilor de cercetare în rezolvarea problemelor de acest fel. Spre exemplu, când faci studiul de fezabilitate, ştii că ai nişte probleme. Nu e mai bine să previi? Să faci studiu, să vezi unde sunt probleme cu gândacul acesta", a replicat Deak Gyorgy.
"Dar cineva clamează că există acest gândac, şi e cum a fost acea situaţie cu urşii care au blocat nu ştiu cât timp autostrada. Localnicii spun că nu a trecut niciun urs pe acolo. Nu trebuie să certifice o instituţie de cercetare asta? Cum stabileşti când a trecut ultimul urs pe acolo?", a punctat Vâlcu.
"De aceea a fost propusă colaborarea cu institutele de cercetare. Când un ONG susţine un lucru, verifică. E adevărat sau nu? Şi îţi asumi. Asta trebuie să facă institutul, să îşi asume ce face! Obligativitatea celui care face studiul de fezabilitate este să îşi facă toate evaluările", a mai spus directorul ICDPM.
"Unde se duce să citească asta?", a mai întrebat Val Vâlcu.
"Nu trebuie să meargă nicăieri. Dacă se gândea constructiv dinainte, comanda un studiu de mediu, să vadă clar ce habitate, ce ar intra şi unde ar intra în contact cu construcţia mea. Îl costa studiul, dar nu putea să mai vină nimeni să spună că pe aici trece nu ştiu ce gândac. Putea fi prevenit! ONG-urile foarte bine că sesizează lucrurile. Problema este când apar lucruri duse spre absurd. Autorităţile ar putea folosi studiile de mediu şi nu ar mai putea fi contrazise de ONG-uri. Aici îmi pun întrebarea DE CE. De ce se întâmplă asta? Când ţi s-a oferit posibilitatea să te foloseşti de aceste institute şi nu ai vrut...", a declarat Deak Gyorgy.
Studii cu rezultat deja ştiut
"Dacă de exemplu cel care făcea studiul de fezabilitate nu ar fi luat în calcul anumite lucruri şi se dovedea că ONG-ul are dreptate, trebuia să plătească cel care făcea studiul. Pentru că nu e făcut studiul cum trebuie. Cel care face un studiu îşi asumă.
Poţi face şi un studiu comandat, după care ţi se spune că rezultatul trebuie să fie într-un anume fel. Am avut şi situaţii de genul ăsta. Şi ni s-a zis că hai să vedem în altă parte. Dar uităm un lucru, institutele naţionale care sunt de prestigiu sunt foarte slăbite. Tocmai de aia, ca să fii la mâna unor entităţi care îţi spun clar că dacă vrei banii, faci studiul aşa. Şi unii acceptă. Eu nu am acceptat şi nici nu o să accept. De asta am şi probleme mari! Eu nu pot să merg să fac un studiu ca să fie făcut. Foarte mulţi nu înţeleg ce important e să mergi pe teren. Una e când mergi acolo şi vezi cu ce greutăţi se confruntă oamenii tăi, şi altfel e când stai doar în birou şi iei doar filmele şi rapoartele. În cercetare, dacă nu se înţelege că fără teren şi fără măsurători nu se poate, aia nu e cercetare", a concluzionat directorul ICDPM.
VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
