Din ce în ce mai mulți români ajung să creadă că au ADHD sau autism după ce citesc pe internet informații despre aceste tulburări, dar, în multe cazuri, suspiciunile nu se confirmă, iar oamenii primesc alt diagnostic, ceea ce creează frustrare și dezamăgire.
Gabriel Zanfir, medic rezident în psihiatrie, psiholog clinician autonom și psihoterapeut de orientare cognitivă și comportamentală cu drept de liberă practică, a atras atenția că tot mai mulți oameni cred că au ADHD după ce citesc despre această tulburare pe internet sau în mass-media.
Problema este că mulți oameni ajung să creadă că au ADHD după ce își recunosc anumite simptome, fără să știe dacă au cu adevărat această tulburare.
Specialistul a explicat că stresul, problemele de la serviciu sau din familie, depresia și anxietatea pot provoca simptome asemănătoare cu cele ale ADHD-ului, motiv pentru care este important ca diagnosticul să fie pus de un specialist, nu pe baza unor informații găsite pe internet.
„Cu ce prejudecăți vă confruntați în profesie cu privire la aceste concepte care poate uneori sunt folosite prea ușor sau nepotrivit (ADHD, autism)? Când știm exact că e vorba de un astfel de diagnostic și când e doar o percepție sau o abordare formată, poate eronat, de pe diverse site-uri de pe internet?”, a întrebat scriitorul Flaviu George Predescu, realizatorul emisiunii „De Ce Citim”.
„E foarte important că discutăm despre asta, pentru că mi se pare că în ultimii ani deja, popularizarea prin mass-media a tulburărilor din sfera sănătății mintale a dus la un fenomen de autodiagnosticare și de interpretare eronată a unor simptome care au un efect ușor benefic când vorbim de adresabilitate, dar totodată vin și cu un efect negativ legat de normalizarea unor suferințe care îi împiedică pe oamenii care chiar sunt într-o suferință mentală să se adreseze unui specialist.
Din ce în ce mai des, având și o expertiză europeană pe diagnoza ADHD-ului la adult, în cabinet, numărul oamenilor care solicită singuri o evaluare pentru ADHD a crescut foarte mult. De ce? Întrebarea duce după sine și această dificultate în care oamenii să accepte că, de fapt, unele lucruri din viața lor nu mai funcționează.
Poate este o sarcină suplimentară în familie, la job încep să apară și să intervină în funcționalitatea noastră și sarcini care nu ne plac, pot apărea depresii sau pot apărea până la urmă și tulburări de anxietate care mimează aceste simptome”, a spus Gabriel Zanfir.
Apar frustrări și dezamăgiri când suspiciunile de ADHD sau autism nu se confirmă
Gabriel Zanfir a explicat că mulți oameni ajung să creadă că au ADHD sau autism după ce văd la televizor sau pe internet informații despre aceste tulburări.
Specialistul a spus că, în foarte multe cazuri, suspiciunile nu se confirmă, iar persoanele respective primesc un alt diagnostic, ceea ce creează dezamăgire și frustrare în rândul pacienților.
„Lumea a ajuns să accepte ADHD-ul, probabil prin această atribuire externă a simptomatologiei, decât să se uite puțin mai atent și la atribuirea internă și să observe cauzele exacte ale acestei patologii.
Totodată, foarte frecvent am ajuns să lucrez cu adulți curioși - și ăsta e un lucru bun - care simt că la 30-40 de ani se regăsesc în unele simptome care apar în mass-media din tulburarea de spectru autist, lucruri care, de cele mai multe ori, nu se adeveresc.
Din cauza faptului că sunt atât de comune în mass-media, oamenii, în momentul în care primesc de fapt un alt psihodiagnostic sau nu li se confirmă prezumția de ADHD, de tulburare de spectru, apar și niște frustrări, niște supărări, și lucrul ăsta îngreunează și mai mult adresabilitatea corectă ulterioară către serviciile de sănătate mintală”, a spus Gabriel Zanfir la emisiunea „De ce citim”, de pe DC News.