Marți și miercuri, liderii NATO se vor aduna la Ankara pentru un summit al Alianţei.
Liderii NATO se vor aduna la Ankara pentru un summit al Alianţei, marţi şi miercuri. Întâlnirea va avea loc în contextul presiunii preşedintelui american Donald Trump asupra Europei de a-şi intensifica cheltuielile pentru apărare, după luni de fricţiuni transatlantice privind războiul din Iran şi Groenlanda, relatează Reuters într-un amplu comentariu.
Criticile frecvente ale preşedintelui SUA faţă de NATO, împreună cu anunţatele retrageri de trupe din Europa şi o revizuire la şase luni a prezenţei militare a SUA pe continent, au alimentat nesiguranţa în cadrul Alianţei, mai relatează sursa citată.
Ce vor discuta liderii NATO?
Administraţia Trump a făcut presiuni ca Europa să-şi sporească investiţiile în apărare şi să-şi asume principala responsabilitate pentru apărarea continentului.
Oficialii se aşteaptă ca liderii NATO să se concentreze asupra progreselor realizate în materie de cheltuieli, dezvoltarea producţiei industriei de apărare şi implementarea "transferului poverii" de la SUA la Europa, relatează Agerpres.
Ce lideri vor fi prezenţi
La summit vor participa liderii celor 32 de state membre ale NATO, inclusiv Donald Trump.
Totodată, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele coreean Lee Jae Myung, preşedinţii Consiliului European, Antonio Costa, şi Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să participe marţi seară la un dineu cu liderii NATO.
Ce așteptări are România de la summitul NATO de la Ankara
Din partea României, la summitul de la Ankara va participa preşedintele Nicuşor Dan, care va avea şi o serie de întâlniri bilaterale pe marginea summitului, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, a declarat că România va susține la summitul NATO „mărirea capacităților pe flancul estic” și dezvoltarea industriei naționale de apărare.
„Mărirea capacităților pe flancul estic, continuarea sprijinului pentru industria națională de apărare din fiecare țară. Există o agendă transmisă înainte din partea NATO pentru toate țările, care se referă în principal la menținerea scopului de ajunge la 5% din PIB, bani pentru apărare în fiecare țară, unde noi stăm în grafic deocamdată. Există, de asemenea, o discuție care începe să fie din ce în ce mai consistentă cu privire la preocuparea fiecărei țări de a avea capacitate să producă pe teritoriul național, capabilități necesare înarmării Europei. Ce am făcut noi prin SAFE ne pune într-o poziție acceptabilă”, a spus Radu Miruță la Digi 24.
„Condițiile pe care noi le-am pus prin SAFE ca ceea ce achiziționează Armata Română, o bună parte, să se producă pe teritoriul național, înseamnă, de fapt, capacități noi de producție, fabrici de producție în România, ceea ce ne ajută strategic și pe noi la Ministerul Apărării, ajută economic și România”, a mai punctat Miruță.
Miruță a mai afirmat și că „este foarte important pentru România să se conștientizeze și să se discute mai mult despre consecințele războiului din Ucraina și în țările de pe flancul estic. Ceea ce se întâmplă în Ucraina cu războiul pornit de Rusia aduce consecințe și la noi”.
Scopul summitului de la Ankara
Liderii europeni au drept scop să-i arate lui Donald Trump că îşi respectă angajamentul luat la summitul de la Haga de anul trecut de a cheltui 5% din PIB pe apărare şi pe măsuri legate de apărare până în 2035.
"În 2025, liderii europeni şi Canada şi-au mărit investiţiile în necesităţi propriu-zise de apărare cu peste 139 miliarde de dolari", urmează să afirme liderii în declaraţia summitului, potrivit unui text consultat de Reuters.
"Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic - o Alianţă modernizată. Aliaţii europeni şi Canada, cooperând cu SUA, îşi vor asuma mai multă responsabilitate pentru apărarea Alianţei", se mai menţionează în textul citat.
Noi măsuri pentru Ucraina
În plus, este de așteptat ca membrii NATO să-şi reafirme sprijinul pentru Ucraina şi să promită să-şi continue asistenţa pe viitor.
"Pentru 2026, aliaţii promit 70 de miliarde de euro în echipament militar, asistenţă şi instruire pentru Ucraina şi îşi afirmă angajamentele suverane de a susţine cel puţin niveluri echivalente în 2027", se precizează în proiectul de declaraţie.
O parte din finanţare va veni din angajamente bilaterale şi dintr-un instrument UE de creditare care furnizează 60 de miliarde de euro pentru investiţii ucrainene şi achiziţii în domeniul apărării pentru 2026-2027. Nu se aşteaptă ca SUA să contribuie la finanţare, notează Reuters.
Industria de apărare, subiect-cheie
În timp ce summitul de anul trecut s-a axat asupra unui nou angajament privind cheltuielile, în acest an reuniunea se va concentra asupra intensificării producţiei de arme şi a stimulării inovării în materie de apărare.
Alianţa va găzdui un forum al industriei de apărare marţi la Ankara, unde acorduri în valoare de zeci de miliarde de dolari vor fi anunţate.
Poziția liderilor UE față de războiul din Iran
Și asta nu este tot. Oficialii europeni sunt preocupaţi că războiul din Iran şi iritarea lui Donald Trump faţă de guvernele europene pentru modul în care au reacţionat ar putea umbri summitul.
În declaraţie lor de la summit, liderii urmează să afirme că "aliaţii reiterează că Iranul nu trebuie să deţină niciodată o armă nucleară şi fac apel la Iran să respecte pe deplin libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz".
Ce vrea Turcia?
Potrivit Reuters, Turcia va încerca să evidenţieze capabilităţile în creştere ale industriei sale de apărare şi îşi va reitera apelul către membrii Alianţei de a ridica toate restricţiile privind comerţul în materie de apărare în cadrul NATO.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan va dori de asemenea să realizeze progrese cu aliaţi precum Franţa şi Italia în privinţa achiziţiei de sisteme de apărare anti-rachetă SAMP/T şi a altor cooperări în industria de apărare.
În discuţiile bilaterale cu Donald Trump, se aşteaptă ca Erdogan să evidenţeze ameliorarea relaţiilor între Ankara şi Washington, făcând în acelaşi timp presiune pentru ridicarea sancţiunilor americane şi reinstituirea accesului turc la programul avionului de luptă F-35.
Cine mai merge la Ankara
Tot la Ankara, se aşteaptă ca miniştrii de externe ai NATO să se întâlnească cu omologii lor din Bahrein, Kuweit, Qatar şi Emiratele, să aibă un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe şi cu şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
De asemenea, miniştrii apărării urmează să poarte discuţii cu omologii lor din Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud.