Românii muncesc, în medie, cu 11 ani mai puțin decât olandezii, suedezii sau danezii, spun datele statistice publicate în această săptămână de Eurostat.
Durata medie estimată a vieții profesionale în Uniunea Europeană a ajuns la 37,5 ani în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor Eurostate, publicate în această săptămână. În șapte țări durata medie a vieții profesionale depășește 40 de ani. În România durata estimată a vieții profesionale este de 32,7 ani, cu aproape 5 ani sub media europeană și 11 ani sub media țărilor lider.
Indicatorul privind durata medie estimată a vieții profesionale măsoară numărul mediu de ani în care o persoană în vârstă de 15 ani sau peste este de așteptat să rămână, de-a lungul vieții, în câmpul muncii. În această categorie sunt incluse atât persoanele ocupate, cât și cele aflate în șomaj, cu condiția ca acestea să fie active și să caute un loc de muncă.
Datele statistice care ne plasează la coada clasamentelor europene ar putea fi ponderate, dacă ținem cont de migrația sezonieră și de munca în agricultura de subzistență din mediul rural. Acestea nu sunt incluse în calculul oficial al duratei medii a vieții profesionale realizat de Eurostat. Indicatorul amintit ia în considerare doar persoanele care au locuri de muncă plătite sau desfășoară activități independente înregistrate, ca liber-profesioniști cu contract, și șomajul oficial, excluzând munca neplătită pentru consumul propriu. Activitățile pentru care nu există o plată oficială, sau o înregistrare fiscală, nu sunt luate în calcul.
Chiar dacă durata medie a vieții profesionale a românilor nu este atât de mică pe cât o arată indicatorul Eurostat, diferența față de țările din fruntea clasamentului trage un semnal de alarmă, privind gradul diferit de participare la piața muncii a unor categorii de populație, intrarea târzie a tinerilor pe piața muncii, retragerea anticipată din activitate sau un număr mare de persoane inactive.
”Diferența României față de media europeană arată o provocare structurală a pieței muncii din țara noastră. Atunci când milioane de persoane rămân în afara activității economice pentru perioade lungi, costul este suportat de întreaga economie, prin creștere economică mai redusă și o presiune mai mare asupra sistemului de pensii. Într-o economie afectată de provocări demografice și deficit de forță de muncă, creșterea participării la piața muncii este una dintre cele mai mari oportunități economice ale României pentru următorii ani”, explică Iona Nistor, Macroeconomist Șef, Banca Transilvania.