L-am contactat pe Dr. Adrian Marinescu pentru a ne spune cum se transmite și ce este de făcut, astfel încât să prevenim forma activă a bolii, care poate pune probleme reale.
”Sunt foarte multe tipuri de clostridium. În general, vorbim despre variante dificile, clostridioide. Despre ea vorbim, cea care dă, în unele cazuri, o infecție digestivă care poate fi de temut la persoanele cu sistem imunitar problematic, la persoanele în vârstă, care au spitalizări frecvente și pentru perioade lungi. Deci, poate fi, într-adevăr, o problemă reală.
Diferența cheie
Însă facem diferența între colonizare, deci doar prezența bacteriei și o infecție activă. Nu înseamnă că cineva care nu este internat și la care, la un moment dat, se poate depista această bacterie, nu înseamnă că e o infecție care să îi pună probleme. De multe ori, aceste persoane nu au o simptomatologie.
Dacă vorbim de cei aflați în spital sau cei care au diverse intervenții ajung să facă forma activă a bolii, atunci, într-adevăr, sunt probleme reale, în primul rând, prin faptul că multe dintre forme sunt prelungite, apar recurențe. Sunt unele persoane care nu pot să scape de bacterie și care au și episoade frecvente cu simptomatologie acută”, a spus dr. Adrian Marinescu.
Cum se transmite? Cum se poate preveni?
”Se pot crea focare la nivel de familie, se pot transmite prin toaletă. Și se poate întâmplă ca o persoană care are deja infecția, bacteria, să o transmită mai departe. Și, în funcție de sistemul imunitar, facem la un moment dat sau nu, infecția activă și, respectiv forma mai ușoară, medie sau severă.
Sunt lucrurile de bază, plecând de la igienă, spălat pe mâini cu apă și săpun, izolarea pacientului care are bacteria, la nivel de locuință, de exemplu, doar acea persoană să folosească grupul sanitar. La nivelul spitalelor sunt măsuri specifice, care țin de SPAM, Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale. Și toate modalitățile, la spital, prin care pot să previn și nu doar această bacterie, sigur că ajută, dar nu înseamnă că nu vom avea infecția sau că este vreo țară din această lume unde să nu existe, doar că trebuie luate măsuri mai mult decât clare.
Nu există o simptomatologie care să îmi spună, din start, că am bacteria. Aici este nevoie de laborator, care să spună foarte clar. Ce pot să fac este să gândesc contextul, iar pentru medic este foarte important. În momentul în care o persoană, cu mai multe spitalizări în trecut, sigur că mă pot orienta mai bine, dar nu pot să îmi dau seama, din start, doar din simptome”, a mai declarat dr. Adrian Marinescu, pentru DC News.