„Din punctul meu de vedere, noi nu avem o problemă cu curriculumul, n-avem o problemă cu programele școlare, n-avem o problemă cu tot ce înseamnă activități de învățare”, afirmă prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca în cadrul emisiunii DC Edu, moderată de Sorin Ivan.
Copiii noștri au o capacitate formidabilă de acumulare, motiv pentru care coborârea nivelului într-o „mediocritate” nu se justifică și nici nu se dorește. Faptul că într-un alt sistem educațional european un anumit concept se predă mai târziu, nu obligă România să recurgă la tergiversarea sau diluarea materiei, mai ales când tradiția și inteligența elevilor ne permit să atingem un nivel ridicat.
Diferența de abordare la clasă vs. testele PISA: Nevoia de raționament
Totuși, rezultatele neuniforme ale elevilor români la testările internaționale precum PISA stârnesc îngrijorare. Problema nu rezidă în complexitatea matematicii predate. Ea constă în „abordarea instrucțional-evaluativă”. Expertiza comparativă a testelor internaționale și a programei noastre arată că școala românească acoperă fără probleme conținuturile cerute, ba chiar se situează adesea „puțin mai sus” cu gradul de dificultate teoretică.
Dezavantajul major provine din faptul că evaluările internaționale pun un accent masiv pe argumentare și raționament logic aplicat. În schimb, „în practica la clasă se merge foarte mult pe livrare de conținuturi și pe aplicare de conținuturi, dar pe raționament și pe justificarea răspunsului mai puțin”.
Prioritatea principală a elevilor este să se pregătească formativ pentru examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat), care au o structură a itemilor ușor diferită de cea PISA. Soluția nu este să tăiem din programă. Soluția constă, potrivit prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca, să ajustăm „strategiile de instruire astfel încât elevii să performeze” și să evalueze mai mult gândirea critică și aplicativitatea.
VEZI ȘI: România, o forță în matematică: Rezultate extraordinare pentru olimpicii români / video
Visul unui model educațional românesc
Privind spre viitor, se remarcă o dorință de stabilitate doctrinară în sistemul de învățământ. De câteva decenii, învățământul autohton trăiește o dramă a „rătăcirii printre modele”, alergăm să copiem sistemul finlandez, elvețian sau pe cel nordic și neglijăm forța propriului sistem.
Prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca pledează pentru asumarea propriei identități educaționale: „Avem o tradiție bună a învățământului românesc, școala este bună și va fi bună atâta timp cât va ține pasul cu generațiile”.
Deși modernizarea este continuă (se pregătește un nou curriculum și pentru liceu din toamnă, după cel din 2017 pentru primar și gimnaziu), idealul spre care tinde ministerul nu este copierea mecanică a altor state, ci cristalizarea unui autentic „model românesc al educației”. Un model în care inteligența copiilor noștri se întâlnește cu tradiția solidă a predării și cu exigențele erei digitale și care asigură progresul națiunii.