Ioan Isaiu era considerat unul dintre cei mai sexy bărbați din showbiz. Și-a câștigat popularitatea odată cu interpretarea unuia dintre personajele principale din serialul Secretul Mariei. Prestația i-a asigurat intrarea și într-o a doua telenovelă românească cu mare priză la public: Vocea inimii, produsă tot pentru postul Antena 1.
A murit la doar 56 de ani. Părea sănătos. „Arăta” sănătos, cum spune lumea. Așa că de aici până la speculații... n-a mai fost decât un pas. Și dacă, de obicei, se aruncă vina pe vaccinul împotriva Covid-19, acum s-a mai găsit un vinovat: PSD. O jurnalistă a scris că Ioan Isaiu a murit pentru că... „PSD ucide. La propriu. Cot la cot cu AUR, puradelul lui antinațional”. De ce? Pentru că ultima postare a actorului a fost despre politică.
Postarea lui Ioan Isaiu fiind mai exact în contextul moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan:
„Asistăm acum la bucuria nebunilor. Urmează o injecție pentru calmare. Când se vor trezi din această isterie a neîmplinirii, pesedeii vor vedea că sunt singuri sau că sunt nevoiți să il ia în brațe pe Simion și să îl pupe pe gură. Succes și trăiri intense...dar noi cu ce suntem de vină?”.
Omul și-a spus opinia și a murit patru zile mai târziu. Evident că nu are legătură nici cu vaccinul... nici cu PSD și AUR...
Ioan Isaiu a murit după o postare politică, da, cronologic vorbind. Și atât. Nu se poate face altă legătură evident.
Dar să revenim la lucruri concrete, dincolo de teorii ale conspirației. Ioan Isaiu a făcut infarct. Dincolo de speculații, există și realitatea medicală. Se moare demult de la infarct. Iar în 2020, de exemplu, fumatul era cel mai important factor de risc pentru producerea infarctului miocardic, chiar și numai o țigară pe zi crescând riscul de apariție cu 50%. În țările UE, în anul 2020, aproximativ unul din cinci adulți (19%) încă mai fuma zilnic. În anul 2020 proporția adulților care fumau zilnic în România era 19%, aceeași cu media UE.
Am ales anul 2020 tocmai pentru că este anterior campaniei de vaccinare anti-COVID, astfel încât datele despre infarct să nu poată fi puse în legătură cu vaccinurile. Deci se murea de infarct și înainte de apariția vaccinului Covid-19.
În 2020, boala cardiacă ischemică a reprezentat prima cauză de mortalitate în România (18,8% din totalul deceselor), în timp ce mortalitatea prin accident vascular cerebral a fost de 13,9%. Astfel, 55,2% din decesele din Romania în anul 2020 au fost cauzate de bolile cardiovasculare, în timp ce mortalitatea din cauza tuturor formelor de cancer a reprezentat 17% din total decese.
Să continuăm.
În 2021 (era la începutul discuției despre vaccin, nu începuse lumea să se vaccineze în masă), prof. dr. Dragoș Vinereanu spunea, la DC News, că se confruntă cu o mare problemă: infarctul la tineri.
„Dacă veniți acum la noi pe secție, sigur găsiți trei-patru oameni tineri, cu infarct miocardic, sub 40-45 de ani. În urmă cu 25 de ani, se făceau lucrări de doctorat, studiam acest subiect pentru că era foarte interesant. Acum este o regulă ca un tânăr să facă infarct. Tinerii fac infarct. Punct. Fac infarct mai des decât alte vârste. Principalul motiv pe care noi îl identificăm printre factorii de risc pe care îl evaluăm este asocierea între fumat, stres cronic, sedentarism, obezitate, un mod de viață neconform cu ceea ce știm la ora actuală că reprezintă un mod de viață corect”, a spus Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, medic cardiolog la DC News și DC Medical.
Și acestea fiind spuse, putem continua discuția în comentarii. Dar cu decență pentru că tocmai a murit un om.
Și dacă tot ne-am adunat în număr mare să citim de ce a murit actorul Ioan Isaiu, vă propun să aflăm împreună lucruri interesante despre infarct, înainte să mai spunem că X-ulescu a murit din cauza vaccinului împotriva Covid-19 sau din cauza PSD și AUR.
Ce este infarctul miocardic acut
Infarctul miocardic acut sau atacul de cord reprezintă blocarea fluxului de sânge prin arterele care irigă inima. Circulația sângelui printr-o arteră coronară principală, precum artera coronară stângă, poate fi împiedicată de colesterolul depus în timp sau de un cheag de sânge. Astfel, porțiunea din miocard vascularizată în mod normal de acea arteră este privată de oxigen.
Severitatea afectării este mult mai mare atunci când obstacolul este brusc instalat (un cheag de sânge migrat) decât atunci când grăsimea se depune de-a lungul timpului pe pereții arterei. Evoluția treptată și îndelungată a îngroșării peretelui vascular permite dezvoltarea unor artere colaterale, care pot suplini într-o proporție mai mare sau mai mică fluxul de sânge din artera coronară afectată.
Cu cât durata de timp în care sângele nu circulă prin arterele coronare crește, cu atât crește riscul ca acea porțiune din miocard (inima) să nu poată fi recuperată și să se producă decesul. De aceea, infarctul miocardic este o urgență cardiovasculară și o cauză importantă de mortalitate la nivel mondial. După infarct miocardic acut, fracția de ejecție este monitorizată pentru a stabili cât de mult a fost afectată funcția de pompă și ce pași terapeutici sunt necesari.
Cunoașterea măsurilor de prim ajutor în caz de infarct miocardic poate face diferența până la intervenția echipei medicale de urgență. Iar recunoașterea simptomelor și apelarea serviciului de urgență medicală poate salva vieți, informează SANADOR.
Cauza principală a producerii infarctului miocardic este blocarea circulației sângelui în arterele coronare, care au ca funcție principală irigarea inimii
Vârsta reprezintă un factor de risc important pentru producerea acestei boli. Odată îmbătrânirea, vasele își pierd elasticitatea și sunt mai dure, schimbându-și structura.
Bărbații cu vârsta peste 45 de ani sunt mai predispuși să dezvolte infarct miocardic. Femeile până la perioada menopauzei sunt mai protejate de nivelul hormonal (estrogeni). Istoricul familial de moarte subită cardiacă la vârste tinere, sub 55 de ani, predispune la producerea unui atac de cord timpuriu. Malformațiile cardiace, ca anomaliile arterelor coronare, pot predispune, de asemenea, la infarct miocardic.
Bolile cronice, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, consumul de alimente bogate în colesterol, hipercolesterolemia, hipercolesterolemia familială, boala coronariană ischemică, ateroscleroza, fluctuațiile tensiunii arteriale sau lipsa activității fizice reprezintă factori de risc pentru atacul de cord.
Fumatul, de asemenea, favorizează formarea de cheaguri de sânge. Consumul de alcool sau de droguri și stresul cronic predispun la producerea infarctului miocardic. Femeile care au avut preeclampsie în timpul sarcinii sunt mai predispuse ulterior la un atac de cord.
Puseurile hipertensive pot duce, de asemenea, la infarct. De asemenea, riscul este mai mare în cazul unei infecții la nivelul inimii, cum este miocardita. Tromboza aortică și disecția spontană coronariană pot duce, de asemenea, la infarct miocardic acut.