De la începutul conflictului din Ucraina, din februarie 2022, şi până acum, peste 200.000 de cetăţeni ucrainei au primit protecţie temporară din partea statului român. Aproape 4600 au solicitat protecţie internaţională.
Protecția temporară este o măsură excepțională menită să asigure o protecție imediată și temporară persoanelor ce fug din calea conflictului din Ucraina. Acest lucru oferă anumite drepturi, printre care un permis de ședere, acces la piața muncii, asistență medicală și acces la educație pentru copii. Protecția temporară este un mecanism de urgență al Uniunii Europene.
Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, "numărul total de cetățeni ucraineni, beneficiari ai protecției temporare la data de 30 iunie 2026 a fost de 212.577.
De la începutul conflictului din Ucraina și până la data de 30 iunie 2026, un număr de 4.559 de cetățeni ucraineni au solicitat protecție internațională.
Cu privire la cetățenii ucraineni care solicită acordarea protecției temporare, conform HG 367/2022 privind stabilirea unor condiții de asigurare a protecției temporare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, documentul se emite în cel mai scurt timp de la constatarea îndeplinirii condițiilor legale".
Atenţie, însă. Acest document facilitează doar accesul la drepturi pe teritoriul României. Subcomisar de poliție Maria Cristea, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, a transmis pentru DC News că "Permisul emis de către Inspectoratul General pentru Imigrări nu este document de călătorie, acesta facilitează accesul la drepturi doar pe teritoriul României.
Permisele eliberate beneficiarilor protecției temporare în România sunt valabile pe toată perioada aplicării legislației Uniunii Europene, astfel acestea se vor prelungi automat, nefiind necesară o solicitare în acest sens".
Ce drepturi au cei care solicită protecţie internaţională
"În cazul cetățenilor ucraineni care solicită o formă protecție internațională, aceștia sunt supuși prevederilor Legii 122/2006 privind azilul în România, având drepturile prevăzute la art. 17.
Este de menționat că fiecare caz este analizat individual, atât în cazul protecției temporare, cât și în cazul protecției internaționale", a mai transmis IGI pentru DC News.
Dar care sunt, concret, drepturile? Iată câteva dintre ele.
"Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:
a) dreptul de a rămâne în România până la finalizarea procedurii de azil. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează la data efectuării transferului;
b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, inclusiv în faza judecătorească a procedurii prin care s-a dispus măsura restrictivă prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare;
d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;
e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;
f) dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii, într-o limbă pe care o înțelege sau pe care se presupune în mod rezonabil că o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin pe parcursul procedurii de azil, cu privire la consecințele nerespectării acestor obligații și ale lipsei cooperării cu autoritățile competente, precum și cu privire la consecințele unei retrageri explicite sau implicite a cererii;
f^1) dreptul de a avea acces, personal sau prin reprezentant, la informații conținute de dosarul personal, cu excepția situației în care divulgarea informațiilor sau a surselor de la care au fost obținute ar periclita securitatea națională, a organizațiilor sau a persoanelor care au furnizat respectivele informații sau în cazul în care s-ar prejudicia examinarea cererii de protecție internațională. Accesul la informații din dosarul personal se face pe bază de cerere adresată structurii specializate pe probleme de azil a Inspectoratului General pentru Imigrări. La cererea solicitantului de protecție internațională pot fi eliberate, în mod gratuit, copii ale unor documente de la dosarul personal, potrivit prevederilor prezentei legi;
g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătura cu cererea sa;
h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări. Solicitantul care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru plata taxei aferente eliberării sau prelungirii documentului temporar de identitate este scutit de plata acestei taxe. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera", se arată în lege.