Pilotul Cezar Osiceanu explică incidentul în care un avion operat de British Airways a lovit cu coada de două ori pista încercând să aterizeze, invocând limitele AI-ului în aviație.
Redăm integral textul semnat pentru DC News de Cezar Osiceanu:
Întotdeauna mi-au plăcut chibiții din aviație care le știu ei pe toate și fără ei aviația ar fi un loc mai sigur pentru ca datorită lor aflăm până și noi piloții lucruri “noi” despre avioane și aviație iar versurile unuia din imnurile aviatice românești din titlu parcă pentru ei răsună acum!
Incidentul de ieri cu avionul Airbus 321 NEO al companiei British Airways, care, în timp ce încerca să aterizeze pe aeroportul Heathrow din Londra venind de la aeroportul Schiphol din Amsterdam, a fost filmat în timp ce a lovit cu coada de două ori asfaltul pistei 27 L (stanga), m-a făcut să îmi aduc aminte de unul dintre ei.
Omul, sfertodoct politic evident, a spus în direct la televizor ca pilotul este asemenea șoferului de autobuz și imaginile filmate în direct par să îi dea dreptate zic unii!
Vizualizând imaginile se observă ca practic în ultima parte a aterizării cu vânt lateral așa după cum reiese din filmare, în timpul redresării, pilotul la joy stick (avionul fiind Airbus și nu Boeing cu manșa) a creat o poziție improprie cu botul avionului mult prea sus ceea ce a condus la primul impact al cozii avionului cu pista.
Tot din filmare se observa apoi cum se încearcă inițierea manevrelor de ratare dar din nou cu un unghi de atac mare ceea ce a condus la un nou impact cu coada avionului de pistă.
În final se poate observa cum pilotul reușește să pună avionul pe o traiectorie ce i-a permis să execute manevrele și procedura de ratare iar într-un final apoteotic sa aterizeze în siguranță din a doua încercare.
Spuneam ca incidentul a devenit rapid viral deoarece a fost filmat în direct de un canal media on line iar după debarcarea pasagerilor aeronava a fost scoasă reținută la sol pentru o scurtă perioadă necesară controlului primar efectuat de către mecanicii de sol.
Airbus sau Boeing pentru toți?
Departe de a ne substitui anchetei Autorităților engleze putem însă să observăm ca în continuare cele două filozofii de construcție și pilotaj, sunt cauzele unor astfel de evenimente.
Astfel avionul implicat era produs de Airbus având joy stick în loc de manșă și mai ales aceste două joy-stickuri nefiind legate între ele!
Adică mai pe românește stanga nu vede ce face dreapta și este nevoie de timp și manevre în plus pentru intervenție din partea pilotului care nu zboară pentru a corecta manevrele pilotului care zboară.
În plus cele trei calculatoare de bord votează și majoritatea câștigă dar pilotul nu este în această ecuație nefiind lăsat să facă anumite manevre de către automatica avionului.
La Boeing totul este simplu și la mâna pilotului, existând două manșe legate între ele și în care calculatoarele de bord au doar rolul de avertizare audio video în situații extreme
AI-ul pentru aviație
Cazul analizat este unul ce demonstrează limitele AI-ului deoarece avionul implicat, Airbus 320 NEO, este un produs tipic AI.
Teoretic constructorii francezi de sorginte inginereasca au vrut să arate piloților ca merge și fără ei cumva! Și de aceea nu au legat între ele cele două joy-stickuri și au redus opțiunile pilotului în condiții de zbor dificile.
Doar ca zborul cu joystick este diferit de cel cu manșă și piloții își pierd multe din deprinderile lor de piloți în zborul “la mâna” cum se spune, nu pe pilot automat adică!
Cel mai păcătos lucru este pentru Airbus evident aterizarea cu vânt lateral care este strict limitată la anumite valori mai mici evident decât la Boeing.
Pentru ca problema de bază este atunci când ești într-o limita de timp, combustibil, vreme sau defect al avionului și atunci pilotul este forțat să meargă pe totul sau nimic.
Iar aici moda împământenită de a lungi și mari varianta de bază a avionului valabilă la toți constructorii dar fără a se crește și puterea motoarelor crează și alte probleme de pilotaj precum în cazul nostru. În această situație cu un model mai lung, mai greu, mai lent pilotul la comenzi trebuie să aibe răbdare și nervi să aștepte ca avionul să se accelereze, să îi intre flapsurile în poziția de ratare, dar mai ales să îl pună într-o atitudine care să evite să dea cu coada avionului de pistă așa după cum vedem ca s-a întâmplat!
Personal am avut multe astfel de situații extreme dar una mi-a rămas adânc întipărită în memorie.
Era noapte, era viscol peste toată România, toată țara avea aeroporturile închise din motive meteo și noi care decolasem la limită de la Otopeni ajunsesem în faza de aterizare la Chișinău în condițiile unui vânt (lateral) nebun vorba poetului.
Practic am venit cu aripa stângă pe pista și botul în lateralul ei iar după aterizare am aflat ca vântul real fusese de 52 -55 de noduri (undeva aproape de 100 km/h) în timp ce limita dată de constructor ca fiind testată era de 35!
Pentru a înțelege mai ușor ce înseamnă aceste valori am să vă spun ca am avut nevoie de toată lungimea pistei de 3 kilometri pentru a opri avionul întrucât cum reduceam motorul stâng aflat pe partea de unde bătea vântul, cum avionul încerca să vireze brusc pe acea parte și să încerce să ne ducă în afara pistei.
Știu ca inevitabilii chibiți vor spune ca ar fi trebuit sa ratez și să merg la alt aeroport de rezerva doar ca din păcate în toată România nu mai era niciunul deschis! Adică o singura soluție!