Criteriile de internare care au făcut vâlvă zilele trecute sunt gândite încă din 2006, an în care Ministerul Finanțelor publice a derulat un proiect PHARE pentru controlul internărilor în sistemul sanitar din România. Șeful CNAS, Laurențiu Duță, nu a mințit când i-a replicat ministrului Cseke Atila că guvernul a cerut consultanță străină pentru elaborarea acestor norme, cumpărând un studiu pe care CNAS trebuia să-l utilizeze încă din 2007. Ministrul Cseke Atila a profitat de revolta pe care a stârnit-o Duță când publicul a aflat că nu poate fi internat decât dacă are febră de 5 zile, plăgi deschise din care curge sânge sau o pierdere bruscă a cunoștinței. Ministerul a cerut Casei să scoată din Contractul cadru orice referire la aceste criterii. Se regla astfel un conflict mai vechi cu CNAS, pe care UDMR ar vrea s-o controleze total, ”pentru a avea pârghii de intervenție în sistem”, cum spun ungurii. Desființarea spitalelor, gândită și impusă de Minister, face parte din același set de măsuri recomandat de consultantul străin, în 2004. Ministerul Sănătății trebuie să explice de ce nu renunță la întregul proiect, dacă a fost de acord că nu sunt bune criteriile de internare din ”pachetul” recomandat de experții străini.
Proiectul a avut numele „Îmbunătăţirea responsabilităţii şi a transparenţei în alocarea şi utilizarea resurselor sistemului sanitar prin implementarea unui sistem informatic de monitorizare a morbidităţii în spitale şi un sistem de finanţare pe bază de caz rezolvat (DRG) în spitale” și a fost elaborat de Ministerul Sănătăţii şi aprobat ulterior pentru suport financiar de la Uniunea Europeană prin programul Phare.
Câştigătorii licitaţiei privind implementarea acestui proiect (EuropeAid/119642/D/SV/RO –RO Phare 2003/005-551.04.08) sunt firmele Gesselschaft fuer Versicherungswissenschaftund –gestaltung e.v. (GVG) din Germania şi International Consulting Group (ICG) 2000 din România.Bugetul maxim al proiectului s-a ridicat la 1.600.000 de euro.
Iată și chestionarul care a fost recomandat de specialiștii străini și a intrat în pachetul de reformă al Ministerului Sănătății:
| Partea A: Datele de identificare ale pacientului | |||||||||||||||||||||||||
| A1 | Numele pacientului | ||||||||||||||||||||||||
| A2 | CNP | ||||||||||||||||||||||||
| A3 | Secţia şi numărul ei | ||||||||||||||||||||||||
| A4 | Data şi ora internării | Zi | Lună | An | Ora | . . | . . | ||||||||||||||||||
| Partea B: Criterii de internare | |||
| 1 | Pierderea subită a cunoştinţei | Include comă sau incapacitate de răspuns la stimuli, schimbare acută în starea de conştientă a pacientului. Include şi pierderea cunoştinţei ca urmare a traumelor. Exclude dezorientare sau confuzie. | 0 |
| 2 | Puls anormal | O frecvenţă periferică sub 50/min sau mai mare de 140/min , înregistrată cu două ocazii separate la distanţă de cel puţin 5 minute. | 0 |
| 3 | Tensiune anormală | O presiune sistolică sub 90 sau peste 200 mmHg, şi un o valoare diastolică de sub 60 sau peste 120 mmHg. | 0 |
| 4 | Pierderea acută a vederii sau a auzului | Pierdere severă parţială sau totală şi care s-a instalat rapid şi a persistă în momentul internării. | 0 |
| 5 | Pierderea acută a capacităţii de a mişca o parte importantă a corpului | Include răni cauzate de traume majore (fractură a oaselor membrului pelvin, paralizie a piciorului sau braţului; fractură a coloanei vertebrale în zona cervicală; disfagie acută cu risc de aspiraţie). Exclude rănile izolate ale mâinilor sau picioarelor. | 0 |
| 6 | Febră persistentă | Febră de cel puţin 5 zile (3 zile) cu temperatură de peste 38 °C. | 0 |
| 7 | Sângerare abundentă | Include hemoragie continuă cu orice localizare, care nu se poate trata în Departamentul de urgenţă (UPU/CPU/Cameră de gardă). Include orice suspiciune de sângerare internă. | 0 |
| 8 | Anomalie severă a electroliţilor serici sau a unui gaz din sânge | Măsurarea efectuată în momentul sosirii în UPU/CPU, după cum urmează: Sodiu <123 sau >156 mEq/L Potasiu <2.5 sau >6.0 mEq/L Bicarbonat <20 sau >36 mEq/L pH arterial pH <7.3 sau >7.45 Calcemie serică < 3 mmol/L sau > 6 mmol/L PaCO2 >50 mmHg PaO2 <50 mmHg | 0 |
| 9a | Anomaliile eletrocardiogramei | Rezultatele EKG efectuată la prezentare, care sugerează ischemie miocardică acută recentă. | 0 |
| 9b | Suspiciune clinică şi biologică de ischemie miocardică acută | Evaluarea simptomelor ischemiei miocardice acute, în absenţa modificărilor ECG sau a enzimelor miocardice | 0 |
| 10 | Dehiscenţa plăgilor | Include doar complicaţiile postterapeutice sau deschiderea plăgilor sau leziuni care necesită închidere/sutură. | 0 |
| 11 | Durere paralizantă | Durere severă cu suspiciune de urgenţă medicală, fără a putea fi diagnosticată sau tratată adecvat în departamentul de urgenţă. | 0 |
| 12 | Necesitatea administrării Medicaţiei parenterale şi/sau repleţie volemică | Include administrarea medicaţiei IV, IM, IT, şi intra-arterial cel puţin la 8 ore. De asemenea, include ordinul pentru medicaţia IV cel puţin la 8 ore şi stabilizarea prin insulină pentru pacienţii tineri cu diabet sever. Exclude ordinul de a menţine accesul venos continuu. | 0 |
| 13 | Procedură semnificativă în primele 24 de ore de la internare | Semnificativ înseamnă că necesită anestezie regională sau generală şi realizarea într-o unitate specializată (cum ar fi sala de operaţii). Include practic toate operaţiile efectuate în urgenţă. | 0 |
| Partea B: Criterii de internare (continuare) | |||
| 14 | Servicii sanitare care pot fi oferite doar în spitalele de acuţi | Serviciile necesită utilizarea echipamentelor sau facilităţilor, sau realizarea unei proceduri care sunt disponibile doar în unităţile spitaliceşti de tip acut . | 0 |
| 15 | Monitorizarea semnelor vitale la cel puţin 2 ore | Include monitorizarea temperaturii, a pulsului, respiraţiei, tensiunii arteriale, observaţii neurologice privind severitatea comei, telemetria sau monitorizarea cardiacă la pat. De asemenea, include monitorizarea de către asistenta medicală cel puţin de 5 ori pe zi pentru pacienţii care au mai intrat în comă, dureri abdominale grave sau suspiciuni de hemoragie internă. | 0 |
| 16 | Utilizarea intermitentă sau continuă a unui aparat respirator | Intermitent înseamnă la cel puţin 8 ore. | 0 |
| 17 | Pacienţi în vârstă, cu dispnee severă | Are legătură cu combinaţia de fragilitate şi diagnostic clinic de severitate | 0 |
| 18 | Dificultate severă a respiraţiei din cauza astmului bronşic | Include pacienţii la care volumul respirator, post tratament, poate să nu se ridice la 70% din valoarea normală. | 0 |
| 19 | Internare socială, pacienţi care au nevoie de un loc unde să stea peste noapte | Include pacienţi care au nevoie de îngrijiri medicale spitaliceşti, şi care nu îşi permit un loc de cazare. | 0 |
| 19 | Internare socială, cămin nesigur | Include teama de abuz asupra copiilor şi femeilor, pacienţilor în vârstă cu probleme, cum ar fi frigul. | 0 |
| 20 | Alte internări sociale | Aşa cum sunt definite de codurile ICD. | 0 |
| Partea C: serviciile care ar fi trebuit să îi fie furnizate | ||
| 1 | Secţia de primire urgenţe / Departamentul de urgenţă | 0 |
| 2 | Ambulatoriul integrat al spitalului | 0 |
| 3 | Servicii de îngrijire de cronici sau lungă durată | 0 |
| 4 | Asistenţă primară (medic de familie, etc.) | 0 |
| 5 | Îngrijiri la domiciliu | 0 |
| 6 | Altele (menţionaţi): | 0 |
| Partea D: motive pentru internarea nejustificată | ||
| 1 | Eroare medicală | 0 |
| 2 | Nu există servicii alternative corespunzătoare | 0 |
| 3 | ||
| 3 | Altul (menţionaţi): | 0 |
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
