"Noi considerăm că în momentul de faţă MCV, care ar fi trebuit să funcţioneze pe o perioadă limitată, a devenit un fel de ţintă în mişcare care, pe măsură ce ne apropiem de el, se depărtează. Şi de aceea, sugestia mea, pe care vreau s-o fac, sigur, şi autorităţilor Comisiei este să stabilim o modalitate de evaluare clară a progreselor care au fost făcute pe cele patru benchmark-uri din cadrul MCV. Acest assessment (evaluare – n.r.) ar trebui făcut în România de către Comisie în aşa fel încât să putem pregăti terenul pentru încheierea acestui dispozitiv care a fost pus în funcţiune în momentul aderării României la Schengen (la UE – n.r.)", a declarat, joi, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit Mediafax.
În opinia lui Tăriceanu, România şi-a atins ţintele la care s-a angajat, iar progresele făcute în domeniul justiţiei şi al statului de drept sunt "sensibile, apreciate şi ele fac parte din evaluările Comisiei şi sunt apreciate ca atare". "Prin urmare mi s-ar părea logic şi normal să mergem către această fază de încheiere a Mecanismului pentru a nu considera că România este - şi, bineînţeles, şi Bulgaria, dar eu vorbesc în primul rând pentru ţara mea - să nu considerăm că există o discriminare între România şi celelalte ţări membre ale UE", a spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Hans G. Klemm, nominalizat în funcţia de ambasador al SUA în România
Rugat să dea o definiţie a MCV în faţa lui Martin Schulz, Tăriceanu a explicat că, iniţial, Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost stabilit ca un instrument tehnic, dar pentru a măsura progresele în domeniul justiţiei, al statului de drept.
Spoke @CPTariceanu today, Pres of Liberal Reformist Party #Romania, about strengthening liberal cooperation in Europe pic.twitter.com/1wVeQAd2Ea
— Guy Verhofstadt (@GuyVerhofstadt) March 26, 2015
"Din păcate, ceea ce am observat este că încet, încet el a început să fie folosit ca un instrument, să zicem, cu caracter politic", a spus preşedintele Senatului, adăugând că "problema de fond rezidă, în principal, la Comisie care ar trebui să găsească o modalitate de a pregăti terenul pentru decizia politică care este la nivelul Consiliului".
"Cred că este şi o componentă politică, din păcate, n-ar fi trebuit să fie şi, tocmai de aceea, consider că, dacă această componentă politică este avută în calcul, chiar dacă nu este recunoscută, atuncea sigur că se creează o discriminare cu care nu putem să fim de acord", a mai spus Tăriceanu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
