Pensiile speciale au creat vâlvă în spațiul public, iar în lipsa unor măsuri imediate, întreg sistemul risca să se prăbușească. Legea 223 din 2015 privind pensiile militare de stat a dus la situații aberante și a creat nemulțumire în rândul celor care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a legii. Totodată, plafonarea indemnizațiilor de creștere a copilului a împărțit opinia publică în două tabere.
Sistemul de pensii bazat pe contributivitate este cel făcut în Germania din timpul lui Bismark: numărul muncitorilor era în creștere și productivitatea la fel.
Când a fost gândit sistemul Bismarkian vârsta de pensionare era apropiată de speranța de viață. În zilele noastre, a crescut foarte mult speranța de viață. Vârsta de pensionare nu a fost împinsă proporțional, numărul muncitorilor a scăzut, a intervenit si automatizarea, ca urmare nu poți să urmezi acel model vechi al pensiilor.
"În 2027 nu poți gândi ca în 1887. În România se poate vorbi de contributivitate abia din anul 2001, atunci când s-a dat legea. Strict, acest principiu al contributivității se poate aplica doar celor care au intrat în slujbă în anul 2001.
Problema nu este existența pensiilor speciale. Problema a fost generată începând din anul 2015, din cauza unei părți din lege care permite celor care se pensionează din acel an să primească 80 % din venitul brut, ceea ce înseamnă 120 % din venitul net. Mai mult decât atât, pensia a fost legată de salariu: dacă va crește salariul, va crește și pensia, ceea ce nu se aplică pentru nicio altă categorie socială. Modificarea normativă introdusă în 2015 a creat nedreptăți chiar în interiorul sistemului de pensii așa numit "speciale". O altă gravă greșeală este că se permite pensionarea la orice vârstă. Problema nu este pensia specială, ci modificările care au făcut posibile abuzuri," a spus jurnalistul Val Vâlcu.
Discrepanță uriașă
Aceeași problemă a fost subliniată pentru DCNews de comisarul-șef în rezervă, Mihai Untaru. El spune că există diferențe uriașe între pensiile celor care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a legii 223/2015 și cei care s-au pensionat după, deși funcțiile și vechimea în muncă sunt aceleași.
"Prima modalitate prin care s-a creat o mare discrepanță este pensionarea și reangajarea oamenilor pe aceleași posturi. Dacă se păstrau condițiile de pensionare din lege, fără pomenile acestea, nu se creau atât de multe probleme. Uitați-vă la pensiile obținute și care se află acum în plată pentru cei care s-au pensionat acum 10 ani, care lucrau la fel ca și cei de acum: cu sporuri de noapte, cu muncă de zi, cu aceleași dificultăți până la apariția legii 223. O să observați că multe dintre aceste personaje nu sunt operative, ci sunt din birocrație, sunt oameni din ministere și inspectorate. Suntem foarte mulți oameni care am ieșit din sistem acum 10 ani. Dacă veți consulta date oficiale, o să vedeți că sunt oameni cu aceeași vechime, funcție și grad iar la pensie sunt niște discrepanțe fantastice. E ca și cum cel care s-a pensionat acum opt ani ar fi fost un simplu băgător de seamă în comparație cu o persoană care s-a pensionat după noua lege. Într-un an jumătate au reușit să facă această nemernicie," a declarat comisarul șef în rezervă, Mihai Untaru.
Problema indemnizațiilor de creștere a copilului
"Diverși politicieni de dreapta rostogolesc problema indemnizațiilor și se tulbură două concepte. Ideea este să nu se plafoneze veniturile mamelor obținute din salarii. Veniturile obținute din rente, dividende, nu presupun neapărat o schimbare de statut dacă mamele rămân acasă și își cresc copiii. Dacă ai venituri din dividende, muncesc alții pentru tine. Nu este normal ca statul să îți dea în sistemul public ceva obținut în aceast mod. Deci aici este o altă greșeală în legislație. Legea a fost dată pentru încurajarea natalității pentru că tot mai multe persoane se găseau în imposibilitatea de a se putea descurca financiar în condițiile în care veniturile lor erau foarte mari și o sarcină le împiedica să mai muncească. Ideea este ca nivelul veniturilor să nu scadă din cauza creșterii copilului. Poate tu ai vândut casa pe care ai închiriat-o, de ce să îți dea statul venit la nivelul dividendelor de anul trecut, ar trebui să dea doar la nivelul salariului. Așa s-a ajuns la abuzuri, la indemnizații de 20 000 de euro și peste această sumă. Dividendul nu este ceva garantat," spune Val Vâlcu.
De asemenea, continuă jurnalistul, ar trebui introduse inspecții pentru a se evita abuzuri.
"Cineva trebuie să verifice dacă acele persoane nu cumva continuă să meargă la serviciu. În occident dacă primești indemnizație și te prinde inspecția socială ți se taie imediat tot sprijinul," a continuat Vâlcu.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu