Pentru acei părinți care se întreabă în care categorie se poate încadra - entuziast, realist, critic - profesorul doctor Ion-Ovidiu Pânișoară, Director, Departamentul de Formare a Profesorilor la Universitatea din București, le supune atenției perspectiva oferită de doi autori, Gill Hines și Alison Baverstock, în lucrarea apărută recent: "Ajută-ţi copilul să devină independent: parentingul la vârsta propriului drum în viaţă".
Conform celor prezentate de cei doi autori:
Părintele orbit de entuziasm este cel care consideră că are „cel mai bun, cel mai frumos cel mai ... copil". Prin urmare eșecul este de fiecare dată căutat în afara copilului, vina pentru nereușită fiind întotdeauna a altei persoane. Potrivit autorilor, un astfel de părinte o să îi spună copilului: „Nu le da atenţie, dragul meu, sunt invidioşi!".
Părintele realist este tipul de părinte care pune pe primul plan rațiunea și nu sentimentele. Folosește încurajarea, însă bine cumpănită. În același timp își pregătește copilul și pentru eșec și încearcă să îl pună în gardă.
Părintele critic este un tip de părinte care se centrează pe ceea ce nu merge bine și încearcă să elimine aceste defecte. El se concentrează tot timpul pe critică, este tot timpul atent la greșelile copilului și le evidențiază de fiecare dată.
[citeste si]
Autorii observă că, deși părintele realist este soluția potrivită pentru majoritatea situațiilor, sunt momente în care un părinte este bine să fie orbit de entuziasm sau critic.
Marea artă a parenting-ului este de a identifica specificul fiecărui moment.
Citește mai multe pe performante.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu