Momentul aderării României la Spațiul Schengen este greu de estimat, însă o eventuală separare a țării noastre de Bulgaria în acest dosar nu ar fi acceptată de majoritatea statelor membre UE, a declarat, miercuri, la RFI, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban. Potrivit acestuia, în cazul amânării aderăriii României și Bulgariei la Spațiul Schengen, este vorba de un "joc diplomatic", din moment ce criteriile au fost îndeplinite.
Leonard Orban consideră că, deși România nu va recunoaște legătura între MCV și aderarea la Schengen, vor exista state membre care o vor face, ceea ce presupune ca toți cei implicați în sistemul judiciar de la noi și din Bulgaria trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea.
"În momentul de faţă nu pot să vă dau nici un fel de orizont în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen. Sigur, speranţa e că lucrurile vor fi favorabile şi că raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare de la sfârşitul acestui an va fi pozitiv, ceea ce ar putea permite o aderare la Schengen în prima treaptă în martie 2014, dar sunt foarte multe necunoscute. Pot interveni probleme la noi, dar pot interveni probleme în Bulgaria. Trebuie să recunoaştem foarte clar: separarea celor două state nu prea e posibilă, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere tehnic. Sunt o serie întreagă de argumente care cântăresc, inclusiv evaluarea tehnică s-a făcut cu cele două ţări, ca şi cum ar intra împreună şi nu separat. O separare a intrării celor două ţări ar însemna o reevaluare tehnică pe fiecare din aceste două ţări, iar acea evaluare tehnică ar dura cam minim şase luni de zile. Şi după aceea ar însemna iar rezoluţii ale Parlamentului European, fel de fel de analize făcute la nivelul Consiliului, deci numai procesul ăsta de separare din punct de vedere tehnic ar dura un an de zile, probabil. După aceea, sigur, sunt nişte sume implicate suplimentare, nu sunt foarte mari, pentru a securiza graniţa româno-bulgară. Din punct de vedere politic, e foarte puţin acceptabil şi majoritatea statelor membre nu ar accepta această separare a României şi Bulgariei", a declarat Leonard Orban.
România trebuie să afle ce teme mai are de făcut pentru aderarea la Schengen
În opinia fostului ministru al Afacerilor Europene, aderarea la Spațiul Schengen este un joc diplomatic: "În momentul în care ai îndeplinit criteriile şi nu e vorba de criterii tehnice sau politice, pentru că există doar nişte criterii, care sunt înscrise în legislaţia comunitară, normal că stai şi te întrebi: ce mai vreţi de la noi?. Pentru că n-am recunoscut sub nici o formă această legătură între MCV şi aderarea la Schengen şi nu vom recunoaşte în continuare, pentru că nu e normal să se lege cele două chestiuni. E un joc diplomatic: spuneţi-ne exact ce mai vreţi să facem, astfel încât să puteţi să spuneţi că suntem complet pregătiţi din acest punct de vedere. Este clar că vor fi unele state membre, care vor face această legătură cu MCV şi atât timp cât vor considera că rapoartele CE nu sunt suficient de pozitive, în continuare vor avea argumente să ne amâne", a explicat Orban, apreciind că "singurul lucru favorabil care s-ar putea întâmpla ar fi să se îmbunătăţească semnificativ situaţia în domeniul judiciar, în domeniul luptei împotriva corupţiei, atât în România, cât şi în Bulgaria. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, eu vă spun foarte clar că vor rămâne anumite state membre, care vor insista şi se vor opune aderării noastre la Spaţiul Schengen".
Parlamentul, privit ca fiind actorul numărul unu
Potrivit lui Leonard Orban, "este absolut esenţial să înţeleagă toţi cei implicaţi în sistemul judiciar că nu doar unii dintre ei trebuie să performeze sau să-şi îmbunătăţească activitatea, ci toţi trebuie să-şi îmbunătăţească activitatea".
Mai mult, fostul ministru al Afacerilor Europene crede că "din punctul de vedere al analizei voinţei politice de a face reformă, de a lua măsurile necesare pentru continuarea luptei împotriva corupţiei, Parlamentul este privit ca fiind actorul numărul unu şi orice fel de decizie negativă la nivelul Parlamentului este percepută puternic negativ la nivelul CE şi la nivelul unora dintre statele membre. Haideţi să nu mai ezităm în a spune că pot să funcţioneze toate instituţiile din sistemul judiciar foarte bine, dar dacă există la nivelul Parlamentului anumite decizii prin care se încearcă evitarea mersului firesc al diferitelor cazuri din punctul de vedere al sistemului judiciar, sigur că lucrurile astea vor fi văzute puternic negativ la nivelul CE şi al unor state membre".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
