Oamenii de ştiinţă din Londra au realizat un dispozitiv bazat pe inteligenţa artificială, care poate dezvălui cu exactitate cât de mult un stil de viaţă nesănătos poate îmbătrâni prematur inima unei persoane.
Rezultatele unei scanări a inimii şi mişcarea vaselor sanguine sunt comparate cu inimile sănătoase ale 5.000 de persoane sănătoase de vârste diferite. Se speră că această realizare să stea la baza găsirii unor modalităţi de a reduce riscurile mai multor boli legate de vârstă, scrie BBC.
"Când ne uităm la fața cuiva, suntem tentați să judecăm dacă arată tânăr sau bătrân pentru vârsta lui – organele noastre sunt la fel”, a zis profesorul O'Regan.
"Unii oameni au inimi care sunt mult mai tinere - iar alții au unele care au îmbătrânit prematur și sunt mai predispuși la boli. Așa că vrem să aflăm care sunt acești factori".
Reporterul BBC a făcut un test să vadă sănătatea inimii sale.
Există o mulțime de modalități de măsurare a sănătății inimii, inclusiv scanări, electrocardiograme (ECG) și tensiune arterială, dar acestea oferă o imagine instantanee a modului în care sunt lucrurile acum și pot varia de la o zi la alta sau de la o lună la alta.
Analiza AI, însă, a evidențiat cât de mult poate dăuna consumul de alcool, fumatul, o dietă proastă și lipsă de exercițiu. Procesul a implicat o scanare prin rezonanță magnetică (RMN) a inimii reporterului după exerciții fizice.
Cele mai timpurii semne ale îmbătrânirii premature pot fi atât de subtile, chiar și cardiologii experți nu sunt în măsură să le detecteze, dar instrumentul AI poate, deoarece a fost alimentat și cu imaginile a 40.000 de oameni cu sănătatea inimii diferite, împreună cu rezultatele lor de sănătate.
Sistemul a analizat sute de detalii minuscule din mișcarea 3D a scanării RMN și le-a comparat cu cele ale a 5.000 de persoane de diferite vârste care au dus un stil de viață sănătos.
Instrumentul a calculat că vârsta inimii sale era de 63 de ani, cu doar câțiva ani mai în vârstă decât vârsta de naștere.
Reporterul l-a întrebat pe profesorul O'Regan dacă acest lucru se datorează faptului că unele dintre schimbările recente pe care le-a făcut stilului său de viață, cum ar fi exercițiile regulate și o dietă mai bună, au ajutat într-o anumită măsură să contracareze obiceiurile nesănătoase din prima parte a vieții sale.
Cercetătorul a zis că este exact ceea ce voia să afle în următoarea parte a cercetării sale, care a fost publicată în revista Nature Communications.
„Nu știm dacă îmbătrânirea prematură a inimii se datorează genelor tale și te-ai născut destinat să ai o inimă mai bătrână sau dacă se datorează mai mult stilului tău de viață”, mi-a spus profesorul O'Regan.
„De asemenea, nu știm dacă rata de îmbătrânire poate fi schimbată sau ar putea fi reversibilă, permițând oamenilor să se întoarcă la o inimă mai tânără dacă aveți tratamentul potrivit”.
Genele asociate cu elasticitatea musculară și ridurile care se dezvoltă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc au fost un factor important, a constatat o analiză inițială.
Un alt set de gene, asociate cu sistemul imunitar, a jucat de asemenea un rol. Celulele imune luptă împotriva bolilor și curăță țesutul mort, dar dacă devin hiperactive, pot provoca inflamații, dăunând țesutului.
Și un al treilea set de gene, implicate în transportul semnalelor electrice prin inimă, par să fie, de asemenea, un factor. Dacă acest lucru este perturbat în unele zone, poate face bătăile inimii neregulate.
Înțelegând rolul genelor în îmbătrânirea prematură a inimii, ar putea fi posibil să se dezvolte tratamente care vizează aceste mecanisme și să ajute oamenii să trăiască o viață mai lungă și mai sănătoasă, mi-a spus profesorul O'Regan.
„Genetica ne-ar putea ajuta să încetinim sau să inversăm îmbătrânirea – iar aceste scanări ar putea ajuta, de asemenea, la evaluarea noilor terapii, pentru a vedea impactul pe care îl are asupra daunelor”, a adăugat el, conform sursei citate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu