Legea Salarizării. Medicii, propuneri de modificare. Cerere pentru Guvern

”Propunem introducerea la punctul 10.

10.Se modifică Art. 23 după cum urmează

a) locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în Anexele nr. I-VIII și condițiile de acordare ale acestora, se stabilesc în cel mult 60 zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 5 domenii de activitate bugetară, respectiv, învătământ, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum si de către autoritățiile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale și al Ministerului Finanțelor Publice și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.

b) Prin excepție de la litera a) pentru personalul prevăzut în anexa II la prezenta Lege, termenul va fi 01.03.2018.

urmând să se elimine textul inițial introdus la punctul 10.

Modificarea punctului 19

19. a) La anexa II, Cap.II, art.5 alineatul (2) se elimină, alineatul 3 devenind alin. 2
b) La anexa II, cap.II, după alineatul (2) al articolului 5 se introduce un nou alineat, alin.(3) cu următorul cuprins

„(3) Contravaloarea gărzilor efectuate în afara normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, cu excepția sporului prevăzut la art.3 alin.(2) și(3), face parte din suma salariilor de bază.”.

Motive

Legea salarizării introduce prin Anexa II Capitolul II, art.5 alin.(2) altă prevedere privind timpul de lucru decât Codul Muncii, nenecesar și nelegal, ce prevede pentru medicii angajați în unități sanitare unde se organizează linii de gardă pentru continuitatea asistenței medicale, program de lucru de 48 de ore /săptămână obligatoriu ( norma legală de muncă de 35 ore pe săptămână și gărzi obligatorii până la 48 de ore pe săptămână).

Raportat la art.16 din Constituție, conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi prin obligarea acestei categorii de medici la efectuarea orelor suplimentare fără acordul prevăzut de Codul Muncii prin art 120 alin.(2), cât și la încălcarea dreptului la măsuri de protecție socială conform art.41 din Constituție.

[citeste si]

Prevederea introdusă depășește limitele prevăzute de art. 53 al Constituției privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, stabilite prin alin.(2) ”Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să fie aplicată în mod nediscriminativ și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.”

19. c) La anexa II cap.II art. 7, alineatul b) se modifică prin eliminarea propoziției

”Nivelul sporului se stabilește de conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri și cheltuieli.”

Textul propus

”Nivelul sporului va fi stabilit diferențiat în cazul că există criterii diferite de expunere la risc, prin regulament, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar.”

Motive

Raportat la art.16 din Constituție, principiul egalității cetățenilor și al art.6 din Legea 153/2017

alin. a) principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii,( salariul cuprinzând salariul de bază ,indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri),

alin.b) principiul nediscriminării

alin. g) principiul trasparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilității salariale pentru personalul din sectorul bugetar, constatăm că nu este garantată respectarea acestor principii. Prin prevederile art 23 privind sporurile pentru condițiile de muncă, se stipulează că mărimea concretă a sporului ( un drept salarial, al cărui stabilire este obligația și dreptul legiutorului) se va stabili prin Hotărîre de Guvern. Acesta poate stabili doar condițiile de acordare a acestuia.

Sectorul de sănătate va fi supus dublu rezultatului încălcării acestor principii. Prin art 7 Anexa II, Capitolul II Reglementări specifice personalului din sănătate,se eludează principiile enunțate la art 6, fiind transferat atributul stabilirii nivelului sporului pentru condiții de muncă deosebit de periculoase conducerii unităților sanitare. Ca atare se elimină instituirea unui cadru legal, nediscriminatoriu, pentru categorii de personal sanitar aflat în situații similare privind condițiile de muncă, dar având relații de muncă cu angajatori diferiți. Nu poate exista justificare obiectivă în cazul acordării acestui spor la nivel de chiar 1% față de limita maximă stabilită, pentru condiții de muncă similare , cum expunerea la noxe nu diferă în funcție de tipul de unitate ori bunăvoința managerilor.Lipsa reglementării prin lege a mărimii concrete a sporului va genera tratamentul diferit al angajaților care lucrează în condiții deosebit de periculoase în sectorul de sănătate.

Decizia nr.24/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit că principiul egalității de tratament în stabilirea remunerațiilor presupune soluții diferite numai pentru situații diferite justificate pe baza unor criterii raționale și obiective.”, se arată în cererea CFSMR.