EXCLUSIV  De ce nu s-a reunificat Republica Moldova cu România. Bogdan Ficeac povestește o experiență avută la Chișinău / video

Deși independența Republicii Moldova din 1991 a fost privită la vremea respectivă ca un pas firesc spre reunificarea cu România, statul de peste Prut a continuat pe un drum separat de al țării noastre, iar în prezent încă există diferențe fundamentale de mentalitate între cetățenii din ambele țări, în ciuda parcursului pro-european al Chișină:ului din ultimii 15 ani.

Sociologul Bogdan Ficeac a explicat care sunt cauzele care au determinat Chișinăul și Bucureștiul să aibă căi separate în cei 35 de ani după căderea comunismului.

„Dacă ne făceam temele, rețele de electricitate, de gaze, cale ferată, Republica Moldova venea de la sine și nu mai era nicio bătaie de cap“, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

„Noi am făcut, așa periodic, atunci când ne mai aduceam aminte, niște poduri de flori, și cam gata ... Am uitat“, a spus Bogdan Ficeac.

„Și pașapoartele lui Băsescu“, a adăugat Val Vâlcu.

„Efectul lor a fost că vreo 500.000 de moldoveni au luat cetățenia română, au trecut prin România și au mers spre Occident“, a replicat Bogdan Ficeac.

„Dar votează cu Maia Sandu, înclină balanța spre euro-atlantism“, a spus Val Vâlcu.

„Dar dacă te duci acolo, Republica Moldova tot aia e. Plus că foarte mulți dintre ei au lucrat și încă lucrează în Rusia. De asemenea, acolo mai e și o mentalitate pe care trebuie să o privim cu toată atenția.

Eu am fost anul trecut de mai multe ori la Chișinău, am dat drumul acolo la un post de televiziune cu filme românești și am fost și la Comisia de Cultură a Parlamentului. Acolo, o doamnă deputat mi-a povestit că se ducea cu autobuzul spre casă și era o femei foarte supărată cu războiul din Ucraina, că „ce ne trebuie nouă război, că stăm cu frică“.

Respectiva deputată i-a spus „Stimată doamnă, dar chiar e bine cu Rusia, că nu cred că e vreun om în Republica Moldova care să nu fi avut vreo rudă care să nu fi avut de suferit în gulag“. Femeia aceea i-a răspuns: „Da, da, tatăl meu a fost trimis în gulag și a murit“. / „Păi vedeți, doamnă?“ / „Da, dar era dușman al poporului!“.

Trebuie să înțelegem ce au însemnat 40 și ceva de ani de deznaționalizare, de crearea unor mentalități cu totul diferite. Ei și acum, cu cine vorbești acolo, au senzația că glumești, că vorbești moldovenește și tu le spui că vorbești românește. Pentru ei, româna e altă limbă“, a spus Bogdan Ficeac.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News