DCNews › Politica › Personalități politice › România are nevoie de 4.000 de paturi ATI, dar dispune de doar 2.700. Alexandru Rogobete, întâlnire cu Secretarul General Adjunct al NATO privind sistemul medical românesc

România are nevoie de 4.000 de paturi ATI, dar dispune de doar 2.700. Alexandru Rogobete, întâlnire cu Secretarul General Adjunct al NATO privind sistemul medical românesc

Sursa foto - Facebook Alexandru Rogobete

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut joi, la sediul NATO din Bruxelles, o întrevedere cu Secretarul General Adjunct al NATO, Radmila Shekerinska. Discuțiile au vizat dezvoltarea sistemului de sănătate din România, creșterea capacității de răspuns a serviciilor medicale și consolidarea cooperării dintre Ministerul Sănătății și Alianța Nord-Atlantică pentru domeniul medical.

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a detaliat ce a discutat în cadrul întâlnirii cu Secretarul General Adjunct al NATO.

”În cadrul întâlnirii a fost evidențiat rolul serviciilor civile esențiale, inclusiv al sănătății, în consolidarea rezilienței colective a statelor aliate. Un sistem medical bine pregătit, cu personal suficient, infrastructură adecvată și acces sigur la medicamente, contribuie la protejarea populației și la continuitatea serviciilor de sănătate.


Întrevederea a reprezentat o oportunitate de aprofundare a dialogului cu NATO privind provocările comune din domeniul sănătății și direcțiile în care cooperarea poate sprijini dezvoltarea și securitatea sistemului medical românesc.

Dezvoltarea capacității de terapie intensivă


Una dintre temele centrale ale întrevederii a fost creșterea capacității secțiilor de anestezie și terapie intensivă.


În prezent, România dispune de aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, în timp ce necesarul estimat este de aproximativ 4.000 de paturi.


Ministerul Sănătății continuă, împreună cu Banca Mondială, demersurile pentru dezvoltarea terapiei intensive, atât prin extinderea numărului de paturi, cât și prin dotarea cu echipamente medicale. Creșterea acestei capacități este importantă pentru asigurarea îngrijirilor destinate pacienților în stare critică și pentru consolidarea posibilității de răspuns a sistemului medical în situații care presupun tratarea unui număr mare de pacienți.
 

Resursa umană, esențială pentru reziliența sistemului


Discuțiile au vizat și necesitatea creșterii progresive a resursei umane din sănătate. Capacitatea sistemului medical de a funcționa eficient depinde de disponibilitatea unor echipe multidisciplinare complete, în toate componentele serviciilor de sănătate.
În acest context, ministrul Sănătății susține deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, personal tehnic, economic și administrativ, precum și pentru celelalte categorii de personal necesare funcționării unităților sanitare. Consolidarea echipelor medicale contribuie la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii, la continuitatea îngrijirilor și la creșterea capacității de răspuns a sistemului.
 

Accesul la medicamente și securitatea aprovizionării


O altă direcție abordată a fost asigurarea accesului la medicamente inovatoare și generice. Discontinuitățile semnalate de producători și întreruperile de producție reprezintă provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga Europă.


Ministerul Sănătății urmărește ca România să beneficieze de mecanisme europene și de cooperare cu NATO care pot contribui la protejarea accesului la medicamente și la o mai bună gestionare a discontinuităților.

Dialogul cu partenerii internaționali este important pentru identificarea unor soluții care să sprijine aprovizionarea și să reducă impactul eventualelor întreruperi asupra pacienților și unităților medicale.


Protejarea sistemelor digitale și combaterea dezinformării


Participanții au discutat și despre securitatea cibernetică a sistemelor digitale din sănătate. Protejarea datelor pacienților, a infrastructurilor critice și a sistemelor informatice utilizate de unitățile medicale este esențială pentru siguranța și continuitatea serviciilor. De asemenea, a fost abordată tema dezinformării medicale și a impactului acesteia în contextul atacurilor hibride. Răspândirea informațiilor false sau înșelătoare poate afecta încrederea populației în profesioniștii din sănătate, în instituții și în serviciile medicale.


Discuțiile au evidențiat importanța înțelegerii și combaterii campaniilor de dezinformare care pot urmări decredibilizarea sistemelor de sănătate. Accesul la informații corecte și comunicarea responsabilă contribuie la protejarea încrederii publice și la consolidarea rezilienței.
Aici a fost menționat și remarcat de reprezentanții NATO, progresele pe care le-a îndeplinit Ministerul Sănătății prin realizarea Platformei Naționale de Securitate Cybernetică în sistemul medical românesc.


Investiții și cooperare pentru un sistem mai puternic


Pe agenda întrevederii s-a aflat și continuarea investițiilor în infrastructura critică și în sistemele de urgență. Dezvoltarea acestora, alături de pregătirea personalului și de consolidarea capacității de coordonare, susține răspunsul eficient la nevoile populației.


Ministerul Sănătății își propune să continue dezvoltarea relației cu NATO și dialogul cu partenerii aliați pe teme de interes comun. Cooperarea și schimbul de experiență pot sprijini întărirea capacității sistemului medical românesc și creșterea rezilienței acestuia.


La discuții au participat, alături de ministrul Sănătății, dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
Ministrul Alexandru Rogobete i-a mulțumit secretarului general adjunct al NATO pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile concrete, subliniind importanța parteneriatului în sprijinul dezvoltării continue a sistemului de sănătate din România”, a transmis ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pe contul său de Facebook.

Citește mai multe din Personalități politice
Citește mai multe din Personalități politice