Franța traversează o nouă zi critică. Peste 600.000 de manifestanți, potrivit autorităților, și aproape 1,6 milioane, conform sindicatelor, au umplut bulevardele marilor orașe într-o mobilizare record. Greva generală a blocat transportul public, liceele, spitalele și rafinăriile, forțând închiderea Turnului Eiffel și a unor galerii din Muzeul Luvru. În timp ce forțele de ordine s-au ciocnit cu grupările radicale la Lyon și Rennes, premierul Sébastien Lecornu a chemat sindicatele și patronatele la discuții de urgență pentru începutul săptămânii viitoare.
Peste 600.000 de protestatari au participat la mitinguri și marșuri pe întreg teritoriul Franței, potrivit Ministerului de Interne, după ce cinci sindicate s-au alăturat unei zile de acțiune prin care cer salarii mai mari și bugete sporite pentru serviciile publice. Sindicatul de stânga CGT a estimat numărul participanților la mobilizarea de joi la 1,57 milioane de persoane, notează BBC. Organizația a catalogat cifra drept „un nivel de neegalat” din 2023 până în prezent și a menționat manifestații masive la Paris, Marsilia, Bordeaux și Lille.
La lăsarea serii în Paris, premierul Sébastien Lecornu a anunțat convocarea unei „conferințe sociale” alături de sindicate și patronate pentru lunea viitoare.
Valul de proteste a început în septembrie, din cauza condițiilor precare și a lipsei de resurse din licee. Mișcarea s-a extins ulterior la universități, la salariați și la o variantă revigorată a „vestelor galbene”, mobilizată împotriva scumpirilor. Sindicatele au promis să ridice această acțiune coordonată împotriva guvernului „la nivelul următor”.
„Singurul lucru care va opri această mobilizare este soluționarea cererilor noastre”, a spus liderul CGT, Sophie Binet.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, mobilizase anterior 70.000 de polițiști și a promis „un răspuns extrem de ferm” la orice izbucnire a violențelor.
Incidente au fost raportate în mai multe orașe
O mașină a fost incendiată în apropierea podului Gallieni peste râul Ron, în Lyon, unde sute de activiști din gruparea de stânga radicală „black bloc” s-au ciocnit cu forțele de ordine.
Ciocniri au avut loc și în orașul Rennes din nord-vestul țării, unde prefectul a semnalat că un „grup ostil de indivizi mascați” s-a adunat în fața marșului sindical principal. Gazele lacrimogene au fost utilizate pentru dispersarea unei piețe din Bordeaux, iar un adolescent a fost rănit prin înjunghiere în timpul unui incident între elevi, la blocada unui liceu din suburbia Seine-Saint-Denis, în nordul Parisului.
Totuși, violențele nu au atins proporțiile înregistrate în timpul protestelor de sâmbătă, 17 octombrie, când peste 2.000 de magazine au căzut pradă jafurilor și clădiri istorice au fost incendiate.
O coaliție de sindicate din sectorul public și privat i-a îndemnat pe salariați, pensionari și tineri să participe la greva de joi pentru a spori presiunea asupra executivului. Principala revendicare vizează majorarea salariului minim (Smic), situat în prezent la 12,31 euro pe oră.
La debutul marșului din centrul Parisului, Sophie Binet le-a spus reporterilor că manifestanții „au atins o nouă treaptă a mobilizării” și cer măsuri imediate.
Conform datelor guvernamentale, aproximativ 9,89% dintre funcționarii publici au luat parte la grevă. Perturbări s-au înregistrat în școli, spitale și transportul în comun. Turnul Eiffel și câteva săli de expoziție din muzeul Luvru au rămas închise. Angajații din rafinării au primit solicitarea de a sista producția, iar Franța a fost nevoită să importe mai multă energie electrică decât a generat joi, pe fondul blocajelor din centralele nucleare.
Liderul CFDT a subliniat că revendicările depășesc sfera salariului minim: „Cerem o majorare netă de 100 de euro pe lună”, a precizat Marylise Léon.
Miniștrii le-au promis elevilor reforme
Guvernul a încercat să tempereze nemulțumirea populară față de creșterea prețurilor prin eliberarea a 10 milioane de barili de motorină din rezervele strategice, măsură menită să reducă tarifele la carburanți. Miniștrii le-au promis elevilor și reforma platformei controversate de admitere universitară Parcoursup, cu perspectiva înlocuirii acesteia până în 2028.
Premierul a declarat joi seară că masa rotundă programată luni cu sindicatele și patronatul urmărește „oferirea de soluții la problemele legate de puterea de cumpărare și venituri”. Totuși, executivul recunoaște că dispune de un spațiu restrâns de manevră, într-un moment în care caută economii de zeci de miliarde de euro pentru a aduce deficitul bugetar la pragul de 5% din PIB.
Ministerul Educației a transmis că 16% dintre cadrele didactice au fost în grevă joi. Sindicatele au arătat că protestele au afectat peste un sfert dintre licee, precum și marea majoritate a universităților.
„Problema nu mai vizează doar investițiile în educație și învățământul superior, ci toate serviciile publice din Franța”, a explicat pentru BBC vicepreședintele sindicatului studențesc Unef, Alice De Brito.
În paralel, mișcarea reactivată a vestelor galbene a lansat apeluri pentru blocaje și manifestații suplimentare în zilele de vineri și sâmbătă.