Legea 153 nu era rea, dar sunt inechități, între familii ocupaționale
”Pentru că pe problema aceasta a salarizării e foarte important, încă o dată, să știm cât ne permitem să cheltuim.
Vă readuc aminte ce au agreat partidele politice: au agreat acel plafon maxim pe care ni-l permitem, deci de la 166 de miliarde de lei, cât avem în prezent, să nu putem depăși 174 de miliarde de lei anul viitor, deci 8 miliarde de lei care să fie bugetul pentru această reformă. Au agreat ideea aceasta centrală, pe care vreau să insist și să o repet, da, că salariile nu scad. Mai clar, protecția veniturilor ca principiu clar - niciun venit nu va scădea și o să revin pe acest lucru. Și au agreat încă un lucru care mi se pare foarte important, și anume că avem nevoie de o implementare unitară, deci că vom adopta întreaga lege deodată și într-un mod unitar, neexistând excepții sau lucruri care să se adopte separat de către familiile ocupaționale.
Și încă un lucru pe care îl aveam - salarizarea nu se adapta performanței dovedite a angajatului. Existau, practic, niște prime de excelență, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna a rămas o chestiune discreționară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanță și introducem acest sistem, între 10% și 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajați, limitat - după cum o să vedeți - în primul an la 4% din anvelopa salarială.
Cinci ani de zile nu se poate schimba legea salarizării unice
De altfel, fiind un jalon din PNRR, avem un lucru important de reversibilitate, deci cinci ani de zile trebuie să rămână exact așa cum este. De aici și importanța discuției; în general, salarizarea nu se discută în fiecare an, se discută la perioade mai lungi ca să asiguri această stabilitate.
Avem un lucru care e foarte important în arhitectură - o comprimare a gradelor 8 la 1; deci, practic, de la un sistem care era 12 la 1, avem acum un 8 la 1, ceea ce înseamnă mai multe echitate în sistem și, evident, lucrurile acestea, v-am spus, ajută la acea percepție pe care o ai legat de salarizarea relativă. Și pentru că am primit întrebări, cât va fi valoarea de referință - valoarea de referință ca să ne încadrăm într-o anvelopă de opt miliarde este 4.100 de lei.
Valoarea de referință va crește ca urmare a două lucruri care se pot întâmpla; primul lucru este legată de creșterea PIB. Deci dacă țara crește ca PIB nominal, atunci evident că există spațiu să crești salariile în sectorul public. Atenție, nu există o condiționare că dacă îți crește PIB-ul cu, să zicem, 6%, trebuie să-ți crească și salariile cu 6%. Dar condiționarea este în sens invers. Dacă nu ai o creștere de PIB cu 6%, nu are cum să-ți crească salariul cu mai mult de 6%.
Cel de-al doilea lucru care mi se pare important este că, având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de circa 1,2 milioane, o reducere a personalului prin reformă administrativă care să reducă până la urmă anvelopa sau costul de personal total, îți permite să crești valoare de referință.
Nu, nu putem să avem sporurile mai mari ca anvelopă peste 20%.
Vom avea o repoziționare, vom avea introducerea sporurilor în salariile de bază, dar, și asta e important de spus, pentru 44% dintre titulari, salariile de bază nu compensează complet eliminarea și reducerea diverselor sporuri, deci vor rămâne cumva în plată cu nivelul respectiv. Ca să fie foarte clar sistemul, și aici mă refer mai ales pentru colegii din justiție, care sunt foarte atenți la ce facem zilele astea și mai ales în prisma multor hotărâri în instanțe care au fost luate în acest sens. Practic, lumea va rămâne cu un salariu, cu venitul în plată, deci, repet, e principiul acela al protecției salariale și acele lucruri vor fi considerate niște, pe principiul dreptului câștigat, niște plăți compensatorii pentru persoanele respective, că nu e vina lor până la urmă că au rămas cu salariile sau că le-au crescut salariile cum le-au crescut, dar ideea este, acel lucru nu va reflecta o plată care este colectivă pentru pozițiile respective.
Salariul profesorului universitar
Profesorul universitar, aceasta este plaja salarială între 10.500... discutăm aici de salariul de bază, între 10.592 și 15.550, mediana e la 14.040, va crește salariul de bază, v-am spus, prin incorporarea diverselor lucruri la 16.400, și vom avea, practic, salariul lunar brut cu o creștere care nu este neapărat foarte mare, este 3%, dar ceea ce este elementul crucial este că nu mai am această lăbărțare de plată între diversele tipuri de profesori universitari, ci practic rămânem cu o diferență între profesori universitari mult mai mică.
Un lucru foarte important, și mă bucur să dați acest mesaj, cercetătorii științifici au fost săriți de Legea 153, din 2017, și, practic, remediem acest lucru, avem o creștere semnificativă pentru cercetătorii științifici, deci, cumva, ei erau încă de când se făcea în 2010, această salarizare unitară în România, trebuiau să fie asimilați în continuare cu profesorii universitari. În momentul respectiv, în parlament, când v-am spus că s-a făcut facerea și s-a trecut la proiect de lege față de ce pregătisem noi în guvern, au fost săriți. Și mă bucur să pot să comunic că am remediat acest lucru, și cercetătorii științifici, în acest moment, au creșteri, după cum vedeți, la salariul de bază de 45%, salariul lunar brut de 31%. Eu nu cred că țara asta poate să progreseze fără să poți într-adevăr încuraja zona de cercetare.
Salariile judecătorilor
Deci, judecători. Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări, și interpretări, și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă. Și o spun din capul locului, pentru că știu că o să avem în continuare niște dezbateri aprinse pe acest subiect. Există o singură putere în stat, care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul și cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituționale, că singura prerogativă a executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget și de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deși nu a existat o legislație care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătorești și decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv. Noi spunem acum că pe baza evaluării funcțiilor, făcută, încă o dată, doi ani de zile de către Banca Mondială, pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare, lucru care se vede și aici. Încorporând lucrurile care țin de sporuri și așa mai departe, menținem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268” a spus astăzi Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, pe tema proiectului legii salarizării unitare.