Președintele Franței Emmanuel Macron a respins oferta președintelui american Donald Trump de a se alătura ”Consiliului pentru Pace”, care are ca scop supravegherea următorilor pași în Gaza, a anunțat luni biroul său.
Ce se află în spatele deciziei lui Macron
Hotărârea a fost luată din cauza îngrijorărilor conform cărora ”Consiliul pentru Pace”, prezidat de Trump, ar avea puteri mai mari, care depășesc guvernanța tranzitorie a Fâșiei Gaza. De asemenea, ar submina cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Declarația a evidențiat că statutul consiliului „depășește cadrul Gaza și ridică întrebări serioase, în special în ceea ce privește principiile și structura Organizației Națiunilor Unite, care nu pot fi puse sub semnul întrebării.”
Cum a catalogat Trump consiliul pe care l-a înființat
Donald Trump a anunțat vineri înființarea consiliului, pe care l-a catalogat ca fiind ”cel mai mare și mai prestigios consiliu reunit vreodată, în orice timp și în orice loc”, fiind o parte crucială a planului său în 20 de puncte, astfel încât să se pună capăt războiului dintre Israel și Hamas.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a evidențiat luni în mod special mandatul prevăzut în statutul consiliului ”în Gaza și în alte părți”, dar și ”puterile foarte extinse” acordate președintelui consiliului, ca fiind motive de îngrijorare.
Conform lui Barrot, Trump, în calitate de președinte al consiliului, ar putea aproba participarea membrilor și-ar putea desemna propriul succesor. Astfel, ar avea drept de veto privind deciziile adoptate de majoritatea membrilor.
”Acest lucru este foarte, foarte departe de Carta Organizației Națiunilor Unite”, a spus el în timpul unui discurs susținut în fața unor academicieni francezi la Paris.
Altă controversă
”Consiliul pentru Pace” al lui Trump se confruntă și cu o controversă separată, cu privire la o taxă de 1 miliard de dolari pe care țările membre ar urma să o plătească, în cazul în care doresc să rămână membri permanenți după trei ani.
Canada va adera, însă nu va plăti pentru locul permanent, a spus prim-ministrul Mark Carney.
Invitații către Germania, UK, Polonia, Albania, Argentina, Egipt, Ungaria, India, Turcia și Vietnam
Donald Trump a înaintat invitații de a se alătura consiliului și către Germania și Regatul Unit, precum și către Albania, Argentina, Egipt, Ungaria, India, Turcia și Vietnam. În ciuda războiului de agresiune aflat în desfășurare al Rusiei contra Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a primit și el o invitație, a anunțat luni Kremlinul.
Un consilier al președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, a afirmat luni că și acesta a fost invitat și că își analizează răspunsul, însă a indicat includerea lui Putin, evidențiind că acesta se numără printre liderii „considerați în dezacord” cu președintele Poloniei. Apoi, prim-ministrul Donald Tusk a scris pe X că aderarea la consiliu ar necesita aprobarea parlamentului, menționând: „Nu vom lăsa pe nimeni să ne joace pe degete.”
Și Arabia Saudită a fost invitată
Conform unui oficial saudit, Arabia Saudită a fost de asemenea invitată să se alăture consiliului, dar regatul analizează invitația.
Comitetul executiv al consiliului îi va include, printre alții, pe fostul prim-ministru britanic Tony Blair, secretarul de stat al SUA Marco Rubio, ginerele lui Trump, Jared Kushner, și pe Ajay Banga, președintele Băncii Mondiale, scrie Politico.
Vezi și - Liderii statelor din UE se reunesc, după amenințările lui Trump. Se cere prezență fizică