Europenii suportă un nou val de căldură extremă, pe care experții îl descriu drept „amplificat de încălzirea pe termen lung”, nu de fenomenul El Niño.
Europa de Vest continuă să fie afectată de al treilea val de căldură din acest an, iar temperaturile ridicate nu dau semne că vor scădea până la finalul săptămânii. Luni, 22 iunie, Franța a plasat mai mult de jumătate dintre cele 96 de departamente continentale sub alertă roșie, cerând populației să dea dovadă de „vigilență absolută” și să evite expunerea la soare în timpul perioadei caniculare, notează Euronews.
Situația vine în contextul în care mari zone ale țării se confruntă cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius, precum și cu o serie de nopți tropicale, în care temperatura nu coboară sub 20 de grade Celsius timp de 24 de ore.
Doi copii, în vârstă de patru și doi ani, au fost găsiți morți în mașina familiei în sud-estul Franței, luni, iar autoritățile au confirmat că temperaturile extreme sunt „principala ipoteză de lucru”. Aceste decese tragice vin după moartea a trei persoane în vârstă, în apropiere de Bordeaux, în weekend, din cauza unor probleme de sănătate provocate de caniculă.
În Marea Britanie, Met Office a emis un avertisment de cod roșu pentru căldură extremă pentru astăzi și mâine, în zone din centrul și sudul Angliei, precum și în Țara Galilor. Temperaturile sunt așteptate să urce până la 39 de grade Celsius în zilele următoare, iar nopțile vor rămâne de asemenea foarte calde.
„Umiditatea este, de asemenea, un factor important, ceea ce face ca acest val de căldură să aibă un impact și mai mare, iar stresul termic devine un pericol pentru toți”, a transmis Met Office.
În Germania, creșterea temperaturilor a amplificat riscul de incendii de pădure, în special în sudul și estul țării. Regiuni precum Bonn, Stuttgart și Frankfurt se pregătesc pentru temperaturi care se apropie de 40 de grade Celsius în weekend.
Este El Niño în spatele valului de căldură sufocant din Europa?
La începutul acestei luni, Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a Statelor Unite (NOAA) a anunțat că în Oceanul Pacific tropical au început oficial condițiile El Niño, după luni de monitorizare. Mulți meteorologi avertizează că acest episod El Niño ar putea fi unul dintre cele mai puternice din ultimele decenii, ceea ce a dus la apariția în presă a expresiei „Super El Niño”. Totuși, aceasta nu este o categorie științifică oficială și nu este folosită de NOAA.
El Niño (tradus în română „băiatul”) este un fenomen natural care apare atunci când apele de suprafață din estul Oceanului Pacific devin neobișnuit de calde. Acest lucru poate crește temperaturile globale și poate favoriza apariția unor episoade de vreme extremă. Episoadele anterioare de El Niño, precum cel din mai 2023 până în martie 2024, au contribuit la temperaturi record și au alimentat o serie de valuri de căldură mortale, incendii de vegetație și inundații în întreaga lume. Experții de la Institutul IHE Delft pentru Educație în Domeniul Apei din Țările de Jos avertizează că El Niño poate avea efecte în lanț dincolo de creșterea temperaturilor, inclusiv secetă, insecuritate alimentară și chiar penurii de energie electrică.
Multe instituții media pun actualul val de căldură din Europa pe seama El Niño, însă Ioanna Vergini, fondatoarea platformei globale de prognoză meteo WYF24, afirmă pentru Euronews Earth că această explicație este „incorectă din punct de vedere meteorologic”.
„Pacificul nu se află acum într-o fază puternică de El Niño, iar chiar și atunci când se află, influența sa asupra valurilor de căldură din Europa vara este redusă și slab definită”, explică ea. „Acesta este un eveniment clasic de blocaj al curenților jet, care acționează pe un fundal deja record de cald. Domul de căldură este mecanismul, încălzirea pe termen lung este factorul care amplifică, El Niño este o distragere a atenției”.
Când și unde se resimt efectele fenomenului El Niño?
Deși impactul El Niño poate fi sever, cele mai puternice efecte se resimt în principal în zonele tropicale. Inundațiile reprezintă un risc frecvent în America de Sud, de exemplu în nordul Peru, și pot apărea și în părți din Africa de Est, Asia Centrală și sudul Statelor Unite. În același timp, riscul de secetă și incendii de vegetație crește în timpul El Niño, în special în mare parte din Australia, în regiunile nordice ale Americii de Sud și în țări asiatice precum Indonezia.
În Europa, efectele El Niño sunt mult mai indirecte, însă pot crește probabilitatea unor condiții meteorologice mai instabile mai târziu în cursul anului, cum ar fi o toamnă și un început de iarnă mai blând, mai umed și mai vântos.
„El Niño poate fi asociat și cu perioade mai reci și mai liniștite la sfârșitul iernii în Regatul Unit”, precizează Met Office britanic. „Totuși, eventualele efecte vor fi analizate mai detaliat mai târziu în cursul anului, pe măsură ce prognozele evoluează”.
Experții în climă estimează că la sfârșitul acestui an și la începutul lui 2027, lumea va înregistra probabil temperaturi foarte ridicate, însă acest lucru nu contribuie la valul intens de căldură care afectează deja o mare parte din Europa de Vest.
El Niño „vine și pleacă”, schimbările climatice nu
Majoritatea episoadelor El Niño cresc temporar temperatura medie globală cu aproximativ 0,2 grade Celsius. Acest efect este mult mai redus decât încălzirea climatică produsă de activitatea umană, care a crescut temperatura medie globală a suprafeței Pământului cu aproximativ 1,3 până la 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.
Din acest motiv, efectele El Niño se suprapun peste o lume deja mai caldă. Asta explică de ce 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat, mai cald decât anul El Niño din 2016, chiar dacă a existat influența de răcire a unui episod La Niña.
La Niña (tradus în română „fata”) are de obicei efectul opus și reduce temperaturile globale prin întărirea vânturilor alizee și prin aducerea la suprafață a apelor mai reci din adâncurile Oceanului Pacific ecuatorial. La Niña apare și ea neregulat, dar tinde să dureze mai mult decât El Niño.
„El Niño este un fenomen natural. Apare și dispare”, a spus climatologul Friederike Otto de la Imperial College London în luna mai, înainte ca actualele condiții El Niño să fie confirmate oficial. „Schimbările climatice, în schimb, se agravează atâta timp cât continuăm să ardem combustibili fosili. De aceea, schimbările climatice sunt motivul real de îngrijorare”.
Europa se încălzește de peste două ori mai rapid decât media globală, cu temperaturi cu aproximativ 2,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
O parte din Europa se află în zona arctică, regiunea care se încălzește cel mai rapid de pe planetă, unde temperaturile cresc de trei până la patru ori mai repede decât media globală. Pe măsură ce gheața și zăpada se topesc, suprafața Pământului reflectă mai puțină lumină solară, iar solul mai închis la culoare absoarbe mai multă căldură, ceea ce accelerează topirea.
Reducerea poluării aerului în Europa a adus beneficii importante pentru sănătate și mediu. În același timp, a redus și numărul norilor joși formați de aerosoli, care aveau un efect de răcire asupra climei.
VEZI ȘI: ONU avertizează asupra unui El Niño fără precedent în ultimele decenii