Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem pentru Energia Electrică (ENTSO-E) se pregătește pentru posibilele efecte ale eclipsei de Soare din 12 august asupra producției de energie.
Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem pentru Energia Electrică (ENTSO-E) se pregăteşte pentru "posibile repercusiuni" asupra producţiei europene de energie determinate de eclipsa de soare ce va avea loc miercurea viitoare, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, relatează agenţia EFE.
"Eclipsa solară de săptămâna viitoare, din 12 august, va afecta producţia de energie. De aceea, ENTSO-E ha a creat un grup operativ dedicat pregătirii acestui eveniment şi, mâine, vineri, membrii acestuia se vor reuni pentru a se pregăti pentru eventuale repercusiuni", a declarat purtătoarea de cuvânt pentru Climă şi Energie a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, la conferinţa zilnică de presă a Executivului european.
Itkonen a subliniat că nu se aşteaptă ca impactul eclipsei "să fie foarte mare", deoarece fenomenul urmează să aibă loc aproape de apusul soarelui.
Situația este analizată "cuprinzător, din toate unghiurile"
Cu toate acestea, purtătoarea de cuvânt a explicat că Executivul comunitar "analizează situaţia în mod cuprinzător, din toate unghiurile", "urmărind foarte îndeaproape orice factor care ar putea avea o influenţă".
Ea a dat, de asemenea, asigurări că "nu sunt probleme de securitate în aprovizionarea cu energie electrică".
Miercuri, 12 august, va putea fi văzută o eclipsă totală de soare din anumite zone din Groenlanda, Islanda, nordul Rusiei, Oceanul Atlantic, Spania şi o mică parte a Portugaliei.
Temporar, luna va acoperi soarele şi se va face noapte în plină seară de vară, începând cu ora 19:30, ora peninsulară, şi fenomenul va ajunge la apogeu în jurul orei 20:30, ora Spaniei, conform Agerpres.
Seceta de pe Dunăre nu mai este ignorată. Europa, cea mai rapidă încălzire din lume: Comisia Europeană monitorizează România
Eclipsa găsește Uniunea Europeană într-un context deja complicat în sectorul energetic. De pildă, seceta extremă de pe Dunăre pune tot mai multă presiune pe sistemul energetic european, iar Comisia Europeană avertizează că nivelul scăzut al fluviului va afecta producția de energie nucleară în România și în alte state
Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice, iar în context seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat, susţine analistul Bogdan Maioreanu, într-un comentariu de specialitate, publicat marţi.
"Starea actuală de alertă energetică din România, declanşată de debite scăzute record ale Dunării, reprezintă o criză pe termen scurt, dar are potenţialul de a se repeta în anii următori. Guvernul a solicitat marilor consumatori de energie electrică să-şi reducă consumul în orele de vârf. Armata pune în aplicare măsuri de urgenţă, inclusiv dinamitarea unei stânci şi scufundarea unor barje pentru a devia apă suplimentară din Dunăre către reactoarele de la Cernavodă, într-o încercare disperată de a menţine în funcţiune cel puţin unul dintre acestea. Criza actuală evidenţiază necesitatea investiţiilor care să prevină astfel de penurii energetice, pe un continent tot mai cald şi mai ales într-o ţară în care aproape jumătate din producţia de energie electrică depinde într-un fel sau altul de apă (...) Actuala criză energetică demonstrează cât de importante devin investiţiile în capacităţile de producţie, transport şi stocare a energiei electrice. Autoritatea de reglementare română, ANRE estimează că ţara are nevoie de investiţii de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producţie, reţele, stocare şi interconexiuni transfrontaliere. Proiectele-cheie, de la zăcământul de gaze Neptun Deep, la noi unităţi nucleare, centrale pe gaz şi până la proiectele hidroenergetice amânate, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative şi procedurale", susţine consultantul eToro.
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume
Potrivit specialistului, Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Astfel, raportul "Starea climei în Europa 2025" al programului Copernicus a constatat că aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce aproximativ 70% dintre râuri au avut debite sub medie, iar anumite zone din Europa Centrală au trecut prin unul dintre cei mai secetoşi zece ani din istoria înregistrărilor, umiditatea solului atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 33 de ani.
"Europa se încălzeşte de peste două ori mai repede decât media globală, ceea ce înseamnă că producţia de energie dependentă de cursurile de apă, precum răcirea centralelor nucleare şi energia hidroelectrică, se confruntă cu perturbări recurente, nu izolate. Acest aspect este important, întrucât în ultimele 12 luni, până în mai 2026 energia hidroelectrică a fost principala sursă de energie regenerabilă din România, contribuind cu aproximativ un sfert la producţia totală de energie electrică. Energia nucleară urmează, asigurând aproape 19%, în timp ce energia eoliană şi cea solară contribuie cu aproximativ 12%, respectiv 9%. Combustibilii fosili reprezintă încă aproape o treime din mixul energetic al ţării, evidenţiind o dependenţă semnificativă de gaz şi cărbune. Dependenţa de gaz se situează la aproximativ 17%, iar cea de cărbune la aproape 11%. Ţara utilizează, de asemenea, unele importuri de energie electrică, care au reprezentat în medie 4,1%", se menţionează în analiza de specialitate.
În România debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă
În cazul României, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, până la sfârşitul lunii iulie 2026, cu aproape trei ori sub media sezonieră, ceea ce a forţat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă.
"Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel naţional pentru luna august, avertizând că ţara ar putea pierde până la 20% din producţia de energie electrică şi a solicitat Ucrainei sprijin energetic de urgenţă. Centrala nucleară Paks din Ungaria operează la capacitate redusă şi se confruntă cu un risc similar de oprire, ceea ce confirmă faptul că este vorba de o problemă regională, nu de una izolată. Centralele hidroelectrice gigant de la Porţile de Fier, care deservesc România şi Serbia, funcţionează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării", aminteşte Maioreanu.
Conform documentului de politică al Forumului ASPEN-GMF Bucureşti 2025, modificările legislative frecvente şi intervenţiile imprevizibile au afectat încrederea investitorilor. În context, el aminteşte că principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani.
"De exemplu, principala lege a României privind energia regenerabilă a fost modificată de 11 ori în trei ani. O reglementare stabilă şi previzibilă este esenţială pentru a atrage capital la scară largă. Europa se confruntă cu un blocaj tot mai mare în tranziţia sa energetică către surse verzi, cel puţin 120 GW din capacitatea planificată de energie regenerabilă fiind în pericol din cauza infrastructurii insuficiente a reţelei, potrivit unui raport al think-tank-ului Ember. România se numără printre ţările care anticipează cel mai mare volum de energie eoliană şi solară, dar care dispun de cele mai puţin pregătite reţele, alături de Austria, Bulgaria şi Polonia", subliniază sursa citată.
Nevoia urgentă de investiţii pentru creşterea capacităţii reţelei
De asemenea, la nivel continental, aproximativ jumătate dintre ţările care raportează date privind reţeaua nu dispun de capacitatea necesară pentru conectarea noilor surse de producţie a energiei electrice, iar acest lucru evidenţiază o slăbiciune structurală şi, implicit, nevoia urgentă de investiţii pentru creşterea capacităţii reţelei.
"Situaţia actuală, generată de secetă, a obligat Guvernul României să solicite reduceri voluntare ale consumului de energie electrică atât din partea companiilor, cât şi a populaţiei. De asemenea, ar putea forţa politicienii să acţioneze mai rapid în forurile legislative pentru a simplifica legislaţia care poate asigura stabilitatea energetică a României. Pentru investitori, concluzia principală ar putea fi că stresul hidrologic determinat de schimbările climatice reprezintă un risc recurent, nu un eveniment izolat. Acest lucru poate accelera direcţionarea capitalului către tipul de investiţii care pot spori stabilitatea şi proteja sistemul energetic împotriva şocurilor hidrologice care, dacă tendinţa actuală de încălzire se menţine, probabil se vor mai repeta", consideră Bogdan Maioreanu, conform Agerpres.
Comisia Europeană monitorizează situația din Ungaria, România, Bulgaria și nivelul scăzut al Dunării
Comisia Europeană nu observă, pentru moment, probleme majore privind securitatea aprovizionării cu energie în ţările afectate de nivelul scăzut al apelor Dunării, dar va continua să monitorizeze foarte atent situaţia din Ungaria, precum şi din România, Bulgaria şi alte ţări din regiune, deoarece nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului, a anunţat, marţi, Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Executivului comunitar.
"Continuăm să urmărim şi să monitorizăm foarte atent situaţia din Ungaria, precum şi din România, Bulgaria şi alte ţări din regiune. Nivelul scăzut al apelor Dunării va avea în mod clar un impact asupra producţiei de energie nucleară de-a lungul fluviului, astfel încât această situaţie afectează mai multe state membre. "ENTSO-E (Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică) s-a mobilizat şi este acum în strânsă legătură cu toate autorităţile naţionale din ţările afectate", a răspuns Anna-Kaisa Itkonen, întrebată despre criza energetică din regiune şi posibilitatea înfiinţării unui grup de coordonare pentru energie electrică.
CITEȘTE ȘI: Planul Ursulei von der Leyen pentru a-i face pe europeni să nu mai consume mult combustibil