În perioada crucială în care copiii încep să consume alimente solide, doar unu din trei beneficiază de o alimentaţie suficient de diversificată pentru a-i asigura o creştere armonioasă
Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrienţii de care au nevoie pentru a se dezvolta şi a creşte armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltării lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astăzi.
Raportul "Fed to Fail? The crisis of children's diets in early life (Eşec în alimentaţie? Criza alimentaţiei copiilor în primii ani de viaţă)" - publicat chiar înaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din această săptămână - avertizează că nivelul în creştere de sărăcie, inegalităţile, conflictele, dezastrele climatice şi crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutriţională care afectează cei mai tineri cetăţeni ai lumii, fără a se observa îmbunătăţiri majore în ultimii zece ani.
"Concluziile raportului sunt clare: într-un moment în care miza este atât de mare, milioane de copii mici au o alimentaţie care îi îndreaptă spre eşec", a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore.
"Un aport nutriţional deficitar în primii doi ani de viaţă poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului şi creierului în rapidă dezvoltare ale copiilor, afectându-le educaţia, perspectivele de angajare şi viitorul. Cu toate că ştim acest lucru de ani de zile, s-au realizat puţine progrese în ceea ce priveşte asigurarea unei alimentaţii adecvate, nutritive şi sigure copiilor. Iar actualele perturbări provocate de pandemia de COVID-19 ar putea înrăutăţi şi mai mult situaţia".
În cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constată faptul că doar jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 23 de luni beneficiază de numărul minim recomandat de mese pe zi, în timp ce doar o treime consumă numărul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiză mai aprofundată a 50 de ţări în care sunt disponibile date referitoare la tendinţe relevă faptul că aceste modele alimentare necorespunzătoare au persistat în ultimul deceniu.
În condiţiile în care COVID-19 continuă să perturbe serviciile esenţiale şi împinge şi mai multe familii spre sărăcie, raportul constată că pandemia afectează modul în care familiile îşi hrănesc copiii. De exemplu, o anchetă realizată la nivelul gospodăriilor urbane din Jakarta a relevat faptul că jumătate dintre familii au fost nevoite să cumpere mai puţine alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare a scăzut în 2020 cu o treime faţă de 2018.
Copiii suportă tot restul vieţii consecinţele unei alimentaţii proaste şi ale unor practici alimentare necorespunzătoare. Un aport insuficient de nutrienţi din legume, fructe, ouă, peşte şi carne, necesari pentru a asigura creşterea la vârste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrală deficitară, rezultate slabe la învăţătură, imunitate scăzută, un număr mare de infecţii şi chiar deces.
Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice formă de malnutriţie - retard de creştere, emaciere, carenţe de micronutrienţi, supraponderabilitate şi obezitate - cauzată de o alimentaţie proastă, având în vedere că necesarul de nutrienţi esenţiali pe kilogram de masă corporală este mai mare în copilărie decât în orice alt moment al vieţii.
La nivel global, UNICEF estimează că mai bine de jumătate dintre copiii sub 5 ani care suferă de emaciere - în jur de 23 de milioane de copii - sunt mai mici de doi ani, iar prevalenţa retardului statural creşte rapid între vârsta de şase luni şi doi ani, în momentul în care alimentaţia copiilor nu reuşeşte să ţină pasul cu nevoile lor nutriţionale tot mai mari.
Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care trăiesc în mediul rural sau în gospodării mai sărace prezintă un risc mult mai ridicat de a avea o alimentaţie proastă decât copiii care provin din mediul urban sau din familii mai înstărite. În 2020, de exemplu, proporţia copiilor care consumă numărul minim recomandat de grupe alimentare era de două ori mai mare în mediul urban (39%) decât în mediul rural (23%).
Conform estimărilor din raport, România a înregistrat un uşor progres în privinţa reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de creştere, de la 11% în 2012 la 10% în 2020. În privinţa emacierii moderate şi severe la copiii sub 5 ani, estimările sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un uşor progres se înregistrează şi la procentul de copii supraponderali din aceeaşi categorie de vârstă, acesta scăzând de la 9% în 2012 la 7% în 2020.
Pentru a asigura fiecărui copil o alimentaţie nutritivă, sigură şi accesibilă financiar, raportul îndeamnă guvernele, donatorii, organizaţiile societăţii civile şi actorii din domeniul dezvoltării să lucreze cot la cot în vederea transformării sistemelor alimentare, sanitare şi sociale prin coordonarea unor acţiuni cheie, printre care:
- Creşterea disponibilităţii şi a accesibilităţii alimentelor nutritive - inclusiv a fructelor, a legumelor, a ouălor, a peştelui şi a alimentelor fortificate - prin stimularea producţiei, a distribuţiei şi a comercializării lor.
- Implementarea standardelor şi a legislaţiei naţionale cu scopul de a proteja copiii mici împotriva alimentelor şi a băuturilor procesate şi ultraprocesate nesănătoase şi de a pune capăt practicilor de marketing dăunătoare care vizează copiii şi familiile.
- Creşterea atractivităţii alimentelor nutritive şi sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi părinţilor şi copiilor informaţii coerente, uşor de înţeles.
Raportul notează faptul că se pot înregistra progrese cu ajutorul investiţiilor. În America Latină şi Caraibe, de exemplu, aproape două treime (62%) dintre copiii de 6-23 de luni au o dietă minim diversificată, în timp ce în Asia de Est şi de Sud (24%), Africa de Vest şi Centrală (21%) şi Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiază de o dietă minim diversificată. În toate regiunile, sunt necesare investiţii prin care să se asigure tuturor copiilor alimentaţia diversificată de care au nevoie pentru prevenirea oricăror forme de malnutriţie şi pentru a creşte, a se dezvolta şi a învăţa la potenţialul lor maxim.
"Copiii nu pot supravieţui sau creşte doar cu calorii", a declarat Fore. "Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societăţii civile, partenerilor din domeniul dezvoltării şi sectorul umanitar şi familiilor, putem transforma sistemele alimentare şi putem garanta o alimentaţie nutritivă şi sigură, la un preţ accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc în curând, constituie o ocazie importantă de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care răspund nevoilor tuturor copiilor", se arată în comunicatul UNICEF.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
