Contramăsuri la Split TVA. Remus Borza, reacție fermă

Intr-adevar, Romania inregistreaza o evaziune fiscala la TVA de 37%. Cea mai mare din Europa. Anul trecut din 19 miliarde Euro TVA de colectat, au ajuns la buget doar 11,7 miliarde Euro. 7,3 miliarde euro s-au pierdut pe drum. Nici anul acesta nu stam mai bine la colectarea veniturilor bugetare. Din 254 miliarde lei venituri estimate, pe primele 6 luni, ANAF a strans in visteria tarii doar 117 miliarde lei. Ca sa atinga tinta bugetata, ar trebui sa colecteze in semestrul 2 cu 17 % mai mult. Misiune imposibila pentru o institutie hiperbirocratizata si nereformata. Cele 7 miliarde Euro necolectate din TVA ar acoperi toate gaurile, deficitele si nevoile din buget. Ar acoperi in primul rand cresterea cheltuielilor de personal din anul 2017 cu 12 miliarde lei fata de anul trecut, respectiv de 57 la 69 miliarde lei si cresterea cheltuielilor cu asistenta sociala de 10 miliarde lei, de la 81 la 91 miliarde lei.

Pe aceste ratiuni, inteleg preocuparea MF si ANAF de a lua masuri privind o mai buna colectare a veniturilor bugetare. Split TVA sau taxa ori contributia de solidaritate vor ajuta la fel de mult executivul precum au ajutat si defunctele propuneri lansate in spatiul public in ultimele luni: impozit pe gospodarie, impozit pe venitul global, impozit pe cifra de afaceri, translatarea contributiilor de la angator la angajat, nationalizarea Pilonului 2 de pensii. Efectul, erodarea increderii in executiv, o lipsa de predictibilitatea si stabilitate a politicilor economice si fiscale. Evident aceste propuneri tradeaza disperarea executivului si foamea de bani a bugetului, probabilitatea tot mai mare a depasirii tintelor de deficit asumate de Romania prin Tratatul de la Maastricht.

Gura pacatosului Misa, adevar graieste. Ieri in plenul Parlamentului a recunoscut ca 82,35% din contribuabilii care declara TVA il si platesc. Pentru o minoritate de 17%, contribuabili rau platnici, nu poti pedepsi peste 500 000 de firme oneste. Impingi spre faliment aproape 300 000 de IMM-uri care au peste 2,5 milioane de angajati si 44 % din cifra de afaceri a Romaniei. Nu este un secret pentru nimeni ca firmele romanesti sunt decapitalizate. Nici statul si nici bancile nu au facut mare lucru pentru a sustine capitalul romanesc si clasa antreprenoriala romaneasca. Aceste firme, mici si mijlocii, ruleaza banii statului datorati cu titlu de TVA intre 25 si 55 de zile. Pentru ca exigibilitatea la plata a TVA-ului survine in a 25 zi a lunii urmatoare facturarii. Este o operatie cat se poate de legala, reglementata de Codul Fiscal. Nu la fel de legala este politica statului care ramburseaza cu intarziere si de 9 luni TVA-ul catre agentii economici, fara sa fie sanctionat sau sa plateasca daune sau dobanzi suplimentare.

[citeste si]

In ianuarie, in comisia de buget finante, la audierea privind investitura ministrului Viorel Stefan, i-am propus cateva masuri de combatere a evaziunii fiscale si de crestere a gradului de colectare a veniturilor bugetare. Evident ca nu le-a implementat, motiv pentru care i le-am reiterat ieri in plenul Parlamentului si actualului ministru, Ionut Misa. Iata care sunt aceste propuneri:

1. Implementarea cu 1 ianuarie 2018 a ordonantei 91/2014 care obliga agentii economici sa-si conecteze casele de marcat cu registrele electronice la serverele ANAF. Prin aceasta masura, statul vede in timp real dinamica si trasabilitatea impozitelor si taxelor pe care le are de incasat. Desi aceasta masura trebuia sa intre in efectivitate la 1 ianuarie 2015 ea a fost amanata de 3 ori. O data de guvernul Ponta si de 2 ori de guvernul Ciolos. Prietenii stiu de ce. Prea multa transparenta dauneaza, mai ales anumitor firme cu statut special. Aceasta masura a fost preconizata a fi implementata inca din 1999, odata cu adoptarea Ordonantei 28/1999. Impactul acestei masuri plus 2 miliarde euro la buget.

2. Implementraea cu 1 ianuarie 2018 in legislatia interna a Directivei Europene 1164/2016 prin care multinationalele sunt obligate sa plateasca impozit in tara in care realizeaza venit. Prin aceasta masura se limiteaza practicile multinationalelor de externalizare a profitului prin preturi de transfer, imprumuturi acordate de societatile mama, cu dobanzi prohibitive si alte metode de „optimizare fiscala". Impactul aceastei masuri plus 4 miliarde euro la buget.

3. Modificarea regimului redeventelor. Prin contractul de privatizare incheiat in 2004, OMV Petrom a beneficiat timp de 10 ani de un nivel redus al redeventei, respectiv de 3,5 % raportat la un pret fix de 26 dolari barilul de petrol. Or, in intervalul 2004-2014, in niciun an, in nicio luna, in nicio zi, pretul barilului nu a fost sub 100 de dolari. Desi aceasta clauza detrimentala statului roman a expirat in 2014, niciunul din guvernele care s-au succedat de atunci nu a majorat redeventele catre OMV Petrom sau alte companii care exploateaza resursele tarii. Impactul acestei masuri plus 200 milioane euro la buget.

4. Inasprirea legislatiei privind combaterea evaziunii fiscale si a spalarii banilor. Asimilarea acestor infractiuni crimei organizate, majorarea pedepselor intre un minim de 10 ani si un maxim de 20 de ani inchisoare si confiscarea extinsa a averii. Impactul acestor masuri plus 300 milioane euro la buget.

5. Campanii de informare si insentivare care sa conduca la cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabililor in ceea ce priveste plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului. Fiecare cetatean trebuie sa aiba reprezentarea faptului ca din impozitele lui se finanteaza marile sisteme publice: infrastructura, administratie, sanatate, invatamant, armata. Impactul acestei masuri plus 200 milioane euro la bugetul de stat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News