EXCLUSIV  Referendum 6-7 octombrie. Eu... votez?

Madalina Hideg / 30 sep 2018 / 17:55 Salveaza PDF Comentarii
referendum
Descriere foto: referendum

Românii sunt așteptați la urne, peste o săptămână, la referendumul pentru redefinirea familiei. Mădălina Hideg, sociolog, într-o nouă analiză pentru DCNews, a lansat întrebarea care se află pe buzele tuturor: Eu… votez?

În contextul referendumului pentru familie de săptămâna viitoare, întrebarea personajului caragialian suferă o simplificare: dacă celebrul Cetățean Turmentat se întreba mereu ˝Eu cu cine votez?˝, noi am ajuns să ne întrebăm mai întâi ˝Eu votez?˝. Decizia asupra opțiunii de vot este secundară: primează decizia privind comportamentul electoral de participare sau de neparticipare la vot.

Schema logică și rațională a deciziei ar arăta cam așa: să merg sau nu la vot? Dacă merg la vot, să votez DA/NU sau să îmi anulez votul? Să vedem, pe rând, implicații ale acestor variante.

PSD – lupul moralizator

Dacă mergi la vot, legitimezi indirect tot ce se întâmplă pe scena politică: lupul moralizator PSD confiscă tema familiei tradiționale de ceva vreme, intuind că reprezintă un subiect coeziv la nivel social, mai ales pentru că este susținut și de Biserică (să nu uităm nici că ˝familia tradițională˝ a fost printre primele teme ale mitingului PSD din vară, fiind înghițită apoi de ˝lupta împotriva abuzurilor˝ Statului Paralel); cu un lider care tocmai și-a reconfirmat poziția (și puterea) în interiorul partidului după CEx, PSD își permite un joc dublu: în plan intern, este clar aliatul BOR și al Coaliției pentru Familie, dar în plan extern, cu neprihănire, susține prin vocea premierului că nu face niciun fel de campanie și practic este doar victima împrejurărilor: având în vedere că deține majoritate parlamentară și că a format guvernul, a fost nevoit să coordoneze organizarea referendumului. Europarlamentari din grupul S&D din care face parte și PSD acuză deja că referendumul reprezintă o atingere a valorilor social democrate: acceptarea diversității, egalitate de șanse și de tratament, libertate de exprimare etc. PSD își minimizează riscurile de a deconta negativ rezultatele referendumului; dacă referendumul nu va fi validat din lipsă de cvorum, PSD-ului nu i se va putea imputa nimic: a spus că nu face campanie, deci nu este vinovat cu ceva pentru sumele mari cheltuite inutil. Dacă se va atinge pragul de validare și votul va fi pentru modificarea Constituției, nu va putea fi acuzat nici de tradiționalism desuet și antieuropean, că doar românii au votat, teoretic, după propria conștiință.

Mai mulți lideri politici aleg varianta boicotului

ALDE, PNL și UDMR își îndeamnă electoratul să meargă la vot și să voteze cum cred de cuviință; din rândul ultimelor două formațiuni, se desprind dizidenți de la linia partidului, care propun boicotul referendumului (Adriana Săftoiu de la PNL, un grup de mai mult de 900 de persoane de la UDMR).

PMP recomandă clar membrilor să voteze DA, pentru modificarea Constituției, în timp ce USR susține căsătoriile între persoanele de același sex.

Dacian Cioloș, inițiatorul partidului Mișcarea România Împreună, spune că nu va participa la vot, pentru că nu vede utilitatea acestui referendum, în condițiile în care sunt probleme mult mai importante care trebuie rezolvate.

Absenteismul e contrar responsabilității cetățenești

Revenind, dacă mergi la vot, participi involuntar la jocuri politice. DA, e manipulare din multe puncte de vedere; DA, s-a distras atenția de la multe probleme care ar fi fost mult mai important de dezbătut și soluționat; DA, nu se rezolvă nimic legat de violența domestică (nu crește calitatea vieții, nu se adoptă măsuri concrete de combatere a sărăciei – cauză principală a violenței); DA, nu se oprește discriminarea; DA, se cheltuie o sumă importantă care ar putea fi folosită în alt scop. DAR dacă nu te prezinți la vot, e contrar spiritului civic și responsabilității cetățenești individuale.

Spui DA sau le scrii un mesaj cu pixul?

Presupunând că mergi la vot, schema logică are un nou nod de decizie: alegi să îți exprimi o atitudine partizană, punând ștampila, o singură dată, pe DA sau NU ori alegi să își anulezi votul (predai buletinul în alb, îl ștampilezi de mai multe ori, pui ștampila pe lângă căsuțe sau transmiți un mesaj direct, cu pixul)?

Pentru clasa politică, anularea votului este o sancțiune mult mai puternică decât lipsa de participare. Absenteismul îi pune la un loc pe cei care nu merg la vot din lipsa interesului față de scopul votului (alegerea parlamentarilor, a președintelui, a primarului etc.) cu cei care vor astfel să își exprime dezamăgirea profundă față de clasa politică sau consideră că nu au opțiuni. Anularea votului transmite însă un mesaj mai profund: aș fi vrut să creditez ceva (un partid, un om politic sau o idee, cum e cazul referendumului), dar nimic nu m-a convins să fac asta. Acțiunea vine în urma unui proces rațional, premeditat.

Neparticiparea este mai gravă decât anularea votului

Din perspectiva moralității cetățenești și a manifestării spiritului civic, neparticiparea este mai gravă decât anularea votului; absenteismul trădează o lipsă totală de implicare într-un ritual important al vieții în comun, cum este votul. Încurajarea unui astfel de comportament este periculoasă și chiar iresponsabilă: la noi, exercițiul mersului la vot nu este oricum foarte solid, astfel că demotivarea celor care văd în asta o formă de implicare va fi ulterior cu greu transformată într-un comportament participativ.

Cel mai probabil, referendumul va avea succes

În mod normal, rezultatele referendumului ar trebui să fie PENTRU modificarea Constituției:
- cvorumul va fi atins, cel mai probabil: la nicio rundă de vot nu s-a înregistrat până acum, în ultimii 29 de ani, o prezență mai mică de 30%, cât reprezintă pragul de validare pe care PSD a avut grijă să îl schimbe în legea referendumului; în plus, studiile electorale arată că, la același individ, comportamentul electoral este stabil în timp: cine a fost în trecut la alegeri va fi foarte probabil să meargă din nou, și invers;
- vocile publice ale celor care declară război referendumului prin îndemnul la boicot nu acoperă peste 70% din populația cu drept de vot, astfel încât cei numărul celor care merg să însumeze mai puțin de 30%;
- preoții joacă rol de noduri sociale în parohii, sunt încă lideri importanți de opinie în parohiile lor, la țară și la oraș în egală măsură, deci vor avea influență asupra comportamentului electoral și a opțiunii de vot deopotrivă. Biserica a anunțat clar că susține familia ˝normală˝, și deci este adepta modificării Constituției; românii încă sunt un popor religios – există studii care au demonstrat corelația pozitivă între dezvoltarea economică și pierderea sentimentului religios, dar noi nu suntem încă în pericol; puterea de seducție a Bisericii este considerabilă – un semn important este acela că, de exemplu, Biserica este cel mai mare colector la redirecționarea a 2% din impozit; studiile electorale arată că există similaritate între comportamentul religios și comportamentul electoral – cine merge cu regularitate la biserică este mult mai probabil să meargă cu regularitate și la rundele de vot, față de cineva care nu frecventează biserica, ori bisericile românești sunt de multe ori neîncăpătoare;
- un sondaj Sociopol publicat săptămâna trecută indica, la intenție de vot, PSD 36%, PNL 20%, ALDE 11%, MRÎ 8%, PRO România 7%, UDMR și USR 4%; este adevărat că în politică, aritmetica nu funcționează și unu plus unu nu va fi niciodată egal cu doi, dar procentele celor care aleg să se alinieze politicii declarate a partidului vor fi mai mari decât procentele dizidenților; electoratul PSD este relativ stabil – în pofida discursului naționalist și populist din ultimii doi ani, în ciuda unui guvern slab și a unui premier care face gafe constant, cu toate scandalurile interne și ordonanțele controversate, opțiunea de vot pentru PSD nu a scăzut niciodată sub 30%; UDMR a anunțat că decizia sa de susținere a referendumului are la bază un sondaj intern în care a testat opinia membrilor; deși tema apărării familiei a fost acaparată de PSD, conservatorismul aparține dreptei, deci neasumarea de către PNL și ALDE a măsurilor de prezervare a unei valori tradiționale ar fi împotriva firii, cu toate mișcările ideologice pe axa stânga-dreapta; mesajul de boicot al referendumului transmis de unii lideri politici (Adriana Săftoiu, Dacian Cioloș, Peter Eckstein Kovacs) sau influenceri (Tudor Chirilă, Melania Medeleanu, Andreea Bălan etc.) se adresează unei categorii care oricum nu prea ieșea la vot (datele despre non-votanți arată că aceștia sunt în principal tineri 18-34 de ani, din București sau Transilvania).

Vor merge puțini tineri la vot

În spațiul public sunt mai multe semnale în acest sens: în ciuda liniei de conduită electorală anunțată de PNL, președintele Tineretului Național Liberal îndeamnă la boicotarea votului. Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România îndeamnă de asemenea la boicot. ˝Iubirea nu se votează˝, spun în cor mai multe personalități din lumea showbiz. Dar poate cel mai puternic semnal a fost atunci când Emil (Fu...king) Rengle (după cum l-a supranumit Mihaela Rădulescu) a câștigat ediția din acest an a emisiunii Românii au Talent dansând pe tocuri, cu o costumație feminină și un corp plin de tatuaje colorate, semn că susținerea pentru astfel de personaje este destul de puternică, dincolo de actul artistic în sine.

Efectul referendumului: discursul urii destructurează societatea

Dar nu rezultatul în sine este cea mai importantă urmă pe care o va lăsa referendumul la nivel social, ci va da o altă măsură a adâncimii faliei dintre Româniile despre care se vorbește de mai bine de un an. De data aceasta, linia de demarcație nu mai este dată de partizanatul politic; nu mai este vorba despre #rezist vs. PSD și ai săi; discursul urii este exersat într-un alt registru, mult mai profund, al valorilor individuale fundamentale - cum este credința/religia - și al valorilor sociale fundamentale – cum este familia. O societate destructurată din temelii este mult mai ușor de condus după interese particulare; întotdeauna haosul a fost premergător unei noi ordini, dar nu întotdeauna direcția nouă a fost spre evoluția colectivă.

De notat și că indiferent de rezultatul referendumului, însuși faptul că acesta a fost organizat în urma unei inițiative cetățenești reprezintă un triumf al societății civile și o întărire a democrației.



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23