Investigațiile Lumeajustitiei.ro realizate în continuarea cazului „Alessia" - fetița smulsă de la sânul mamei sale pentru a fi trimisă tatalui în Mexic - au scos la iveală o practică cel puțin discutabilă în materia aplicării, la nivelul instanțelor românești, a Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii.
Maniera în care magistrații români soluționează cererile intemeiate pe Convenția de la Haga a fost semnalată de o mamică revoltată că instanțele i-au luat copilul după ce, din cauza comportamentului soțului, a fost nevoită să fuga împreună cu micuțul de la „reședința obișnuită" din străinătate și să se „deplaseze" cu el în România, încălcând în acest fel „dreptul părintesc al tatălui-reclamant".
Termenii subliniați sunt cei cu care operează atât Convenția de la Haga din 1980, cât și judecătorii de la Tribunalul București și Curtea de Apel București, singurele instanțe din România competente material să judece astfel de cereri, care, de altfel, ajung mai mereu să fie examinate cam de aceleași 3-4 completuri de judecată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu