Puțini știu semnificația hagialâcului în pragul Sfintelor Sărbători de Paște. Vorbim despre pelerinajul la mănăstiri sau la Locurile Sfinte.
"De Paște, singura călătorie pe care o poate face un creștin ortodox este ori la mănăstiri ori așa numitul hagialâc, care înseamnă călătorie la Sfintele Locuri, călătorie la Ierusalim. Cel care a făcut o asemenea călătorie poartă numele de hagiu.
Hagialâcul este o tradiție foarte adâncă la noi, îi găsim urmele la Anton Pann care a făcut chiar un proschinitar, adică un ghid al celui care mergea la Sfintele Locuri. Era o mândrie pentru ei să petreacă Paștele la Ierusalim, la Sfintele Locuri. Erau destul de complicate aceste călătorii, dar se făceau în așa fel încât să coincidă cu Sfintele Paști.
Aici este deosebirea dintre turism și pelerinaj. Patriarhia are o agenție care organizează pelerinaje la Sfintele Locuri. Merg însoțiți de un preot care le explică totul. Merg în primul rând Sfântul Mormânt, merg pe Golgota, în punctele importante din Ierusalim. Este un lucru frecvent", a precizat în exclusivitate pentru DC News, Dan Ciachir.
”Călătoriile de Paște în scop de pelerinaj se fac fie la mănăstiri, fie dacă e vorba de străinătate, la Sfintele Locuri. Este o formă de devoțiune, de credință. Se mergea și înainte de căderea comunismului, dar cu mare greutate. O parte din călugări o făceau, dar era costisitor și mai era problema că nu li se dădea voie", a mai explicat scriitorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu