După înfrangerea habsburgilor în fața otomanilor și după Pacea de la Passarowitz, din 1718, Oltenia trecea sub ocupație austriacă. Era practic pentru întâia oară când un teritoriu românesc intra în contact cu instituțiile occidentale.
„În perioada comunistă lucrul acesta era marginalizat, nu convenea. A venit Occidentul pentru prima dată. De fapt acesta este simbolul.
Între 1718 și 1739, Oltenia care a fost o diviziune cu identitate proprie încă de la întemeiere, pe care și Imperiul Otoman a văzut-o cu o anumită identitate separată în Țara Românească, a fost sub ocupație, adică a părăsit suzeranitatea otomană și s-a încercat introducerea administrației Austriei. Un prim contact cu instituții occidentale.
Pentru sociologi și pentru istorici această perioadă este extrem de interesantă. Pentru prima dată putem măsura reacția unei populații românești la instituții occidentale de tip modern”, spune Alex Mihai Stoenescu.
Negocierea boierilor
„Boierii au început să negocieze în secret cu autoritățile austriece o posibilă eliberare a Țării Românești de sub susezeranitatea otomană. Au negociat în secret, au purtat discuții, au și favorizat pătrunderea unor trupe austriece care au trecut prin Oltenia și chiar la un moemnt dat au ajuns și au intrat în București, l-au capturat. Acțiunea a fost foarte fulgerătoare. Această trupă de aproximativ 1.000 de soldați au reușit să ajungă până la București, să-l ia prin suprindere pe domnitor și să-l aresteze. În contextul victoriilor militare ale Imperiului Habsburgic împotriva Imperiului Otoman, are loc Pacea de la Passarowitz, în 1718, unde se hotărăște ca Oltenia să intre sub autoritate austriacă.
Boierii români au intrat în aceste negocieri secrete cu austriecii, dincolo de aspectele religioase, era vorba de o forță militară creștină care a ajuns la granițele Țării Românești, era vorba de catolici, dar nu erau păgânii cum le spuneau ei otomanilor. Un al doilea aspect este că negocierile lor secrete au fost foarte importante. De la început au cerut să se păstreze regimul de autonomie al Țării Românești. Acel regim de autonomie stabilit prin tratatele, prin actele încheiate de domnitorii români cu Califatul apoi Imperiul Otoman, care în epoca modernă au primit denumirea de capitulații”, a explicat Alex Mihai Stoenescu la DC News.
[citeste si]
Interviul integral poate fi urmărit AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
