Tocmai căzuse o casă din Centrul Istoric, care nici măcar nu figura drept clădire cu risc seismic. Clădirea prăbușită era o casă monument istoric datând din secolul XIX și se afla pe strada Barasch din Centrul Vechi, lângă Biserica Udricani.
Primăria Generală și Ministerul Culturii sunt vinovate că peste 1500 de clădiri din Capitală stau să cadă, mai spunea Nicușor Dan, revoltat că primăria a lăsat clădirile simbol ale Bucureștiului în paragină până au ajuns un risc pentru trecători. Primăria are instrumente legale pentru intervenție, menționa ”salvatorul”, de la amenzi până la expropriere, dacă vorbim de clădiri aflate în proprietate private.
Trei ani, nicio construcție monument istoric consolidată
În cei trei ani de mandat, însă, Nicușor Dan nu a trecut de stadiul acestor declarații. Dacă nu menționăm încă un set de promisiuni, lansate în perspectiva campaniei electorale ce se apropie: primarul general a anunțat că 10 clădiri de locuințe, toate monumente istorice, vor fi renovate energetic și consolidate seismic prin PNRR. Ar fi o veste extraordinară pentru oraș, dacă nu ne-am gândi că PNRR are termen limită 2026, deci ar trebui ca tot proiectul să se încheie în doi ani și jumătate.
Or, realitatea actualului mandat arată că pentru a pune în siguranță un zid care stă să cadă peste tramvaie pline cu pasageri sau peste copiii care trec pe stradă îi trebuie Primăriei Generale mai bine de un an de zile. Un an ca să sprijine un zid cu câțiva stâlpi de lemn!
În octombrie 2022, Primăria Capitalei anunța că lucrările ar putea începe în această primăvară, însă la începutul anului a precizat că un termen mai sigur ar fi toamna acestui an.
Nu s-au terminat încă toți pașii procedurii birocratice: expertizarea clădirii, elaborarea DALI-ului și aprobarea indicatorilor rezultați în Consiliul General, proiectul tehnic și autorizația de construire, apoi lucrările de punere în siguranță.
Dezvoltatorii privați, zeci de clădiri istorice restaurate
Într-o stare avansată de degradare se află multe alte edificii aflate în proprietate publică. Niciun proiect major de restaurare nu a implementat în ultimii ani de ”Salvator”, dar asta nu ar trebui să ne mire în condițiile în care Primăria nu reușește nici măcar să igienizeze spații simbolice, cum ar fi grădina Atheneului, în plin centrul Capitalei.
În schimb, dezvoltatorii privați au investit în clădirile istorice, revitalizându-le, extinzându-le și reintegrându-le în circuitul urban. Au transformat ruinele periculoase pentru trecători și devastatoare pentru peisajul urban în centre de atracție pentru turiști sau pentru locuitorii orașului. ”Cererea pentru spaţii de birouri şi de locuit a crescut în ultimii ani în zona centrală, stimulând dezvoltatorii să investească în clădiri istorice pe care să le consolideze şi să le aducă la standarde moderne. Au apărut proiecte de revitalizare a unor clădiri istorice şi de integrare a lor cu construcţii noi (Dacia One, Enescu Office Building, D’OR, Metropolis Center) sau clădiri istorice modernizate şi uneori extinse (H Victoriei 139, H Victoriei 109, Brătianu Business Center şi proiectul Brătianu 12, în curs de finalizare, Marmorosch Hotel)”, a declarat Florian Gheorghe, head of offices la compania de consultanţă imobiliară Activ Property Services, pentru ZF.
Faptul că nu a fost în stare să demareze încă lucrările de punere în siguranță la Hanu Solacolu arată cum se mișcă Primăria Generală. În timp ce privații cu care se luptă Nicușor Dan au restaurat clădiri simbol precum Casa Miţa Biciclista, Vila Oromolu, Cazinoul Victoria, Palatul Ştirbei, Nicușor Dan încă nu s-a apucat de lucrările de consolidare ale Hanului Solacolu, nu știe dacă se va face concurs de soluții pentru restaurarea hanului, cu ce bani se va restaura clădirea ș.a.m.d.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
