CUTREMUR ROMÂNIA, 4 martie 1977. ”În 4 martie 1977, Ceaușescu se afla în Nigeria, într-o vizită oficială. Din delegația care-l însoțea făcea parte și Ștefan Andrei, fost ministru de Externe al României. Regretatul Ștefan Andrei mi-a relatat că președintele a fost informat imediat despre dezastrul din țară. Chiar în noaptea aceea s-a întors la București. Prima măsură a fost declararea stării de necesitate pe întreg teritoriul României. În ședința Comitetului Politic Executiv al PCR, s-a hotărât ca familiile sinistrate să primească apartamente la cheie, dotate cu mobilier, aparate electrocasnice, televizoare, radiouri și alte obiecte de strictă necesitate.” povestește Marius Marinescu, pentru DCNews.
CUTREMUR ROMÂNIA, 4 martie 1977. Fostul senator amintește că ”Soții Ceaușeșcu s-au deplasat la toate cele 33 de blocuri prăbușite în București pentru a se asigura de desfășurarea eficientă a acțiunilor de salvare. Eu însumi, ca militar în termen redus la acea vreme, am participat la o astfel de acțiune, la unul dintre blocurile căzute, mai precis la blocul OD16 din cartierul Militari.”
Descoperirea care a băgat frica-n Ceaușescu
CUTREMUR ROMÂNIA, 4 martie 1977. ”Unii salvatori povestesc cum sub ruine găsiseră arme și muniții, informație care l-a șocat pe Ceaușescu. Tovarășul se temea de un eventual atentat. Așa se explică și pregătirea și folosirea drept sosie a locotenentului colonel Dumitru Burlan în anul 1973.” mărturisește Marius Marinescu.
CUTREMUR ROMÂNIA, 4 martie 1977. El mai spune că ”Vizitele lui Nicolae Ceaușescu în spitalele de urgență și-n noile locuințe ale sinistraților făceau parte și din propaganda vremii, fiind puternic mediatizate.”
[citeste si]
CUTREMUR ROMÂNIA, 4 martie 1977. Cu toate acestea subliniază: ”Catastrofa din martie 1977 a dat startul sistematizării Capitalei și lucrărilor la obiectivele grandioase Casa Republicii și Bulevardul Victoria Socialismului. O altă măsură luată în urma dezastrului a fost îmbunătățirea legislației în materie, prin adoptarea normativului P100 și a legii numărul 8/1978. Astfel, structura de rezistență a blocurilor de locuit trebuia să facă față seismelor cu magnitudine de 8 pe Richter, iar în cazul clădirilor publice să reziste la un cutremur cu magnitudinea de până la 9 pe Richter. În felul acesta, se modifica normativul din 1963 care prevedea un nivel de rezistență mai scăzut. În paralel cu modificările legislative, s-a înființat și Institutul de Fizică a Pământului.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
