Coronavirus - COVID 19
România în stare de urgență
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

CNSAS: Giurescu n-a făcut poliţie politică, dar a furnizat informaţii

DCNews Team / 31 dec 2013 / 11:13
giurescu
giurescu

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a stabilit că istoricul Dinu C. Giurescu nu a fost colaborator al securităţii, dar a furnizat informaţii către organul regimului. Recrutat în 1967, parlamentarul a fost abandonat de securişti în 1988, când s-a mutat în SUA, potrivit unei adeverinţe CNSAS, postată pe site-ul instituţiei şi citată de România Liberă.

Giurescu a „acceptat colaborarea, însă a insistat ca despre acest lucru să nu se ştie la M.A.E. şi nici să nu se facă vâlvă”, se mai arată în document. Scopul recrutării a fost de a informa „asupra problemelor ­importante ce se petrec în M.A.E (Ministerul Afacerilor Externe – n.r.)” deoarece „prin natura muncii sale, are posibilitatea să furnizeze unele informaţii care interesează organele D.G.I” şi „are şanse” de a ajunge „funcţio­nar-diplomat” şi „nu în ultimul rând că, prin natura funcţiei, poate intra în contact cu cetăţeni străini”. Potrivit documentelor, întâlnirile ofiţerilor Securităţii cu Giurescu au fost continuate până în anul 1968, fără însă a se obţine „materiale de valoare operativă deosebită”.

O notă de analiză din anul 1975 arată că Serviciul 140 din Securitatea Municipiului Bucureşti a obţinut aprobarea organelor de partid pentru folosirea lui giurescu în calitate de colaborator. Giurescu furniza unele materiale informative despre relaţiile sale cu diplomaţi occidentali sub numele Darius.

CNSAS mai arată că actualul parlamentar a fost instruit şi trimis cu sarcini în exterior în anul 1980 (S.U.A.), 1981 (Anglia şi Franţa), 1985 (R.F.G.). Giurescu a furnizat un număr mare de note informative privind discuţiile pe care le-a avut cu diplomaţi străini acreditaţi la Bucureşti, precum şi referitoare la activitatea desfăşurată în exterior şi persoanele cu care a luat legătura. „A evitat însă să furnizeze date referitoare la activităţi de competenţa organelor de Securitate, desfăşurate de relaţiile sale din ţară şi din exterior, deşi ofiţerii care l-au avut în legătură au insistat asupra acestei probleme”, sunt concluziile Securităţii, potrivit adeverinţei CNSAS.

Conform România Liberă, în mai 1987 a fost aprobată reactivarea lui Giurescu Dinu şi folosirea ca informator pe linia acţiunii Dunărea. În perioada mai 1987-martie 1988, s-au efectuat 14 întâlniri cu elementul, în cadrul cărora i s-a solicitat ca după stabilirea în S.U.A. să nu se angreneze în activităţi anti­româneşti şi să acţioneze pentru promovarea adevărului istoric referitor la ţara noastră pe spaţiu”. A fost abandonat din reţea la data de 23.05.1988. În dosar nu există angajament semnat de el.

CNSAS: Giurescu nu îndeplineşte condiţiile lui colaborator

Într-o precizare pentru sursa citată, purtătorul de cuvânt al CNSAS, Anca Median, a explicat că „Informaţiile furnizate de domnul Giurescu nu îndeplinesc cele două condiţii cumulative, impuse de lege, pentru a fi declarat colaborator al Securităţii”.

Potrivit legii, colaborator al Securităţii este acea persoană care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Acesta este şi motivul pentru care toate infor­maţiile referitoare la Giurescu sunt prezentate sub forma unei adeverinţe cu preambul, în care istoricii expun tot ce au găsit în dosare, astfel încât publicul şi presa să judece singure.

Decizia s-a luat deoarece datele furnizate de Giurescu au fost lipsite de un conţinut operativ, după cum scrie în documentele din dosar, care se bazează şi pe relatările Securităţii că istoricul ”nu doreşte ca, din cauza unor date furnizate de el, o serie de persoane, cetăţeni români, să aibă de suferit într-o situaţie de conjunctură. Îi este vie în memorie situaţia dintre anii ­1948-1955 şi chiar mai târziu, când o serie de persoane, unele nevinovate, au avut de suferit de pe urma unor măsuri represive iniţiate de organele de Securi­tate, din păcate în rândul acestor persoane aflându-se şi tatăl său”.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


dcn.n-nxt.22