Cinci ONG-uri, lovitură pentru ANA. Se cere intervenția statului

Fundaţia Parada, Sens Pozitiv, Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) şi RHRN au anunţat marţi că vor suspenda pe termen nelimitat colaborarea cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA), deoarece consideră că aceasta nu-şi îndeplineşte misiunea asumată.

'Dorim să tragem un semnal de alarmă cu privire la situaţia actuală din domeniul prevenţiei consumului de droguri, al bolilor transmisibile şi al politicilor publice deficitare din domeniu, politici care sunt gestionate în particular, instituţional, de către Agenţia Naţională Antidrog. Programele de interes naţional trebuiau lansate încă din 2015, pentru că vorbim de Strategia Naţională Antidrog, din păcate, suntem în 2017 şi nu vor fi lansate nici în acest an', a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, directorul executiv al Fundaţiei Parada, Ionuţ Jugureanu.

El a explicat că, practic, la jumătatea perioadei de implementare a Strategiei Naţionale Antidrog, se poate vorbi de zero rezultate.

Problemele asociate consumului de droguri nu se limitează strict la consumatori

Medicul psihiatru Eugen Hriscu, director ştiinţific al Asociaţiei ALIAT, a arătat că problemele asociate consumului de droguri nu se limitează strict la consumatori, ci ele generează o problemă de sănătate publică, prin faptul că aceste persoane ajung să se infecteze cu HIV, să aibă tuberculoză, şi pot transmite bolile mai departe.

[citeste si]

'De aceea, instituţiile statului au o responsabilitate nu atât privind consumatorii înşişi, cât privind sănătatea publicului şi sănătatea publică. De asemenea, au o responsabilitate faţă de imensele costuri asociate tratării şi menţinerii pe ajutor social a acestor oameni în comparaţie cu ce ar însemna prevenirea şi tratamentul precoce al acestor probleme', a spus Hriscu.

În opinia sa, este momentul ca statul să-şi asume responsabilitatea pentru afectarea sănătăţii publice prin lipsa unor programe coerente.

'Pentru noi este clar că nu mai putem să sperăm după trei ani de amânări şi promisiuni că lucrurile se vor mai îndrepta, aşa că am ales să oprim această colaborare cu toate riscurile pe care le comportă un asemenea gest şi să aşteptăm ca statul să-şi asume responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă cu aceşti oameni şi cu copiii care consumă, cu părinţii lor, cu societatea afectată de acest fenomen', a mai spus Hriscu.

Epidemie HIV

El a prezentat o serie de date privind sănătatea publică din România, care, spune el, nu sunt încurajatoare.

'Conform datelor furnizate de instituţiile internaţionale, (...) România este ţara cu cel mai mare număr de bolnavi cu tuberculoză multidrog rezistentă din Uniunea Europeană, care, de asemenea, poate fi asociată consumului netratat de droguri. (...) Deja în România a fost semnalată că avem, în Bucureşti, o epidemie de HIV. În ultimul timp, acestea au mai scăzut, dar în continuare avem un număr mare de cazuri noi de consumatori de droguri injectabile care se infectează HIV şi care au posibilitatea de a transmite mai departe în populaţia generală, de exemplu prin încarcerare, virusul HIV şi al hepatitelor', a menţionat Hriscu.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play


Cele mai noi știri

Cele mai citite știri






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.201
YesMy