CCR, încă o excepţie de neconstituţionalitate acceptată: imparţialitatea judecătorului

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 127 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură civilă, considerând că reglementarea unor cerinţe privind imparţialitatea obiectivă a judecătorului este necesară.

Potrivit unui comunicat de presă, primul alineat al articolului vizat prevede că 'dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea', iar al doilea că 'În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii'.

Dispoziţiile neconstituţionale

În urma deliberărilor, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu unanimitate de voturi şi a constatat că sintagmele 'de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea' şi 'care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza' sunt neconstituţionale. De asemenea, a constatat că dispoziţiile art. 127 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care privesc şi instanţa de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.

'Cu privire la soluţia pronunţată, Curtea a statuat, în acord şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că este necesar ca justiţia să se realizeze nu numai în fapt, ci să existe şi toate aparenţele din care să reiasă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru ca judecata să se desfăşoare în mod echitabil. În unele cauze poate fi dificilă găsirea unor dovezi care să infirme prezumţia de imparţialitate subiectivă a judecătorului, astfel încât reglementarea unor cerinţe privind imparţialitatea obiectivă este necesară', se arată în comunicat.

Reducerea aplicarării garanţiei imparţialităţii

Conform aceleiaşi surse, CCR a reţinut a reţinut că stabilirea competenţei facultative numai în privinţa judecării cererilor formulate de judecători a căror competenţă de soluţionare revenea instanţelor de judecată la care ei îşi desfăşoară activitatea încalcă dispoziţiile constituţionale. O asemenea soluţie legislativă ar reduce aplicarea garanţiei imparţialităţii instanţei de judecată, parte a dreptului la un proces echitabil.

'Pe de altă parte, Curtea a constatat că noţiunea de 'judecător' din cuprinsul art. 127 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură civilă îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. Având în vedere circumstanţele cauzei, Curtea a statuat că permiterea cumulului competenţei jurisdicţionale cu calitatea de parte în proces reprezintă un element obiectiv care conduce în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparţialitatea instanţei, contrar art. 21 alin.(3) şi art. 124 alin.(2) din Constituţie', se mai menţionează în comunicatul CCR.

[citeste si]

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi va fi comunicată Parlamentului, Guvernului şi instanţelor care au sesizat Curtea Constituţională, respectiv Judecătoria Oradea - Secţia civilă şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29