Se zice că banul e ochiul Dracului. Și nu doar că se zice, dar se și dovedește, tot mai des de la un an la altul. Am putea spune că cele două cazuri care au zguduit România în ultimele zile iau fața detașat filmului Hitman, considerat un fenomen mondial, chiar și la 17 ani de la lansare.
O peliculă de succes, lansată în 2007 și inspirată din seria de jocuri video cu același nume, a cunoscut recent o veritabilă renaștere după ce a fost adăugată recent în catalogul platformei de streaming Netflix, confirmă Gamerant. Jocurile video din seria „Hitman” sunt printre cele mai apreciate din lume, fiecare titlu aducând nu doar un spectacol vizual captivant, ci și numeroase metode ingenioase de ducere la îndeplinire a unor misiuni riscante.
Filmul urmărește povestea Agentului 47, un asasin nemilos care lucrează pentru o agenție misterioasă cunoscută doar sub numele de Organizația. Pe parcursul misiunilor sale din Europa de Est, Agentul 47 devine ținta armatei ruse și a Interpolului. Problemele pentru 47 încep atunci când primește sarcina de a-l asasina pe președintele Rusiei. Deși aparent își duce misiunea la bun sfârșit, acesta reapare, complet sănătos, complicând și mai mult situația, și asta pentru că Organizația se va întoarce împotriva lui. Filmul a reușit să intre în top 10 în România.
Impresionant? Cu siguranță. Dar și mai dramatic este peisajul "crimelor gri" din țara noastră. Ce sunt "crimele gri"? Sunt acele asasinate la comandă despre care aflăm mai degrabă din filmele de acțiune și cărțile polițiste, nicidecum nu te-ai fi gândit că și-n viața reală să se întâmple cu așa frecvență și sub asemenea circumstanțe precum cele care au ținut titlurile și burtierele din presa românească în ultima vreme.
Da, se întâmplă și în România. Dacă filmul "Hitman" e inspirat dintr-un joc video, presupusele orori readuse în atenția justiției din România (comise de avocata Achim Marta Dalida care ar fi răzbunat moartea fiului prin trei asasinate, respectiv suspiciunea de omor din culpă care planează deasupra Laurei Bîlcea în dosarul atentatului cu bombă din Arad) nu au altă sursă de inspirație decât... viața reală. Și da, viața bate filmul de cele mai multe ori. Chiar și pe meleaguri mioritice despre care am fi tentați să credem că stau sub semnul tihnei și al vieții sub cer senin, ca într-un poem eminescian.
Citește și Decizia Curții de Apel București în cazul avocatei acuzate că a comandat asasinarea a trei persoane
Și-n seria Hitman dar și-n viața de lângă noi sunt atinse teme precum identitatea, moralitatea și natura umană. După ce citești sau asculți relatări despre astfel de cazuri de-a dreptul sinistre (cum e cel al fiicei care ar fi plătit trei oameni cu câte 100.000 de euro de căciulă pentru a-i arunca tatăl milionar în aer) ajungi să te întrebi dacă nu trăiești într-un joc video de acțiune, mai cu seamă de tip Enforcer sau n-ai alunecat cumva în vreun univers paralel ca cel din CSI: Crime Scene Investigation. Sunt scenarii parcă prea grele pentru lumea reală. Și totuși... mai devreme sau mai târziu aflăm că faptele s-au petrecut cu adevărat și că presupușii "angajatori" de asasini plătiți au scos de sub saltea teancuri grele de bani pentru a-și duce planul la îndeplinire.
Să le luăm pe rând:
O avocată din București a tocmit un asasin să ucidă trei persoane implicate în moartea fiului ei. Între timp, Marta Dalida Achim a fost arestată preventiv pentru 30 de zile, potrivit deciziei de vineri a Curții de Apel Bucureşti, după cum informează Agerpres. Femeia de 56 de ani este bănuită că ar fi convins un individ să ucidă trei persoane, pe care le considera vinovate de moartea copilului ei. Cazul a fost tratat de autoritățile din Marea Britanie drept sinucidere.
Totul a plecat în urmă cu exact un an de zile, atunci când fiul avocatei, în vârstă de 25 de ani, a murit în urma unui accident feroviar. Ar fi fost lovit de tren. Băiatul a ajuns la spital într-un orășel din Marea Britanie, însă din pricina rănilor n-a mai putut fi salvat. Iar vestea a șocat-o pe femeie, așa încât nu și-a mai putut reveni niciodată. Însă, iată procurorii Parchetului General au aflat că ea ar fi încercat să pună la cale o presupusă răzbunare pentru că ea credea că moartea fiul ei ar fi fost pusă la cale de iubita tânărului, ajutată fiind, credea aceeași avocată, de doi bărbați, și ei români, așa că i-ar fi cerut acestei cunoștințe să îi ucidă pe cei trei. Însă bărbatul, speriat de acest pretins plan diabolic, a venit glonț la Parchetul General, unde a dat totul în vileag.
Avocata este acum suspendată din Baroul Ilfov şi a primit, cum spuneam, arest preventiv pentru încercare de a determina săvârşirea unei infracţiuni, respectiv omor calificat. "Din cercetările efectuate până în prezent, a rezultat faptul că, în cursul lunii octombrie 2024, inculpata ar fi solicitat unei persoane pe care o cunoştea de mai mulţi ani să găsească şi să efectueze orice demers necesar pentru a ucide alte trei persoane, pe care le-ar fi considerat vinovate de moartea fiului ei în Marea Britanie, în anul 2023. Convinsă că fiul său, care se ocupa cu investiţii în criptomonede, a fost omorât sau a fost determinat să se sinucidă, cu scopul de a i se sustrage criptomonede, inculpata a pus la dispoziţie informaţii şi fotografii ale celor trei persoane vizate", transmitea joi seara Parchetul General într-un comunicat de presă.
Procurorii susţin că femeia ar fi fost dispusă să-i plătească asasinului suma de 30.000 de euro, reprezentând câte 10.000 de euro pentru fiecare victimă, la care s-ar fi adăugat cheltuielile aferente (transport, cazare), banii urmând să fie obţinuţi în câteva zile, în urma vânzării unui apartament.
***
Cu câteva zile în urmă eram cu toții șocați de cazul atentatului cu bombă de la Arad, deslușit după trei ani, având-o ca principală suspectă chiar pe fiica milionarului ucis, Laura Bîlcea (fostă Crișan). Cu toate acestea, femeia a fost lăsată în libertate. Să fie lăsarea ei în libertate mai "horror" decât crima în sine?
În fine, rechizitoriul prin care procurorii au cerut arestarea preventivă a fiicei milionarului ucis în 2021 în Arad s-a bazat pe „indicii, nu probe” și nu confirmă „suspiciunea rezonabilă” că ar fi fost în spatele atacului cu bombă, scrie în motivarea deciziei prin care Laura Bîlcea (fostă Crișan) și ceilalți doi bărbați au fost lăsați în libertate.
Așadar, Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută că Laura Bîlcea și cei doi bărbați acuzați că au orchestrat în 2021 atacul asupra milionarului Ioan Crișan vor fi cercetați în libertate. „În contextul unei mediatizări a cazului - de altfel de înţeles, având în vederea natura faptelor şi ipotezele avansate - este firesc interesul public, dar şi al autorităţilor de a finaliza ancheta penală, de a identifica făptuitorii, însă nu se pot lua măsuri preventive pe simple indicii sau supoziţii, indiferent de caracterul stringent al necesităţii validării unei ipoteze a anchetei”, scrie în motivarea judecătorilor. Judecătorii mai arată că, începând cu mai 2021, când a avut loc atentatul, „au fost investigate foarte multe piste”și că „au fost încuviințate și autorizate măsurile de supraveghere tehnică și alte metode speciale de supraveghere și cercetare”.
O analogie în toată regula între filmul Hitman (Agent 47) și cele două cazuri din România amintite mai sus are potențial să soată la lumină întrebări fără sfârșit despre chestiuni ce țin, la o adică, de moralitate, manipulare dar și consecințele alegerilor personale. Dar cum judecata se face la Tribunal și nu pe tastatură și cazurile "Laura" și, mai nou, "Marta" rămân deocamdată la "starea de agregare" pe care o au poveștile, povești din care se nasc mai departe pelicule, uneori memorabile și demne de inclus într-un top Netflix. Doar că în cazul celor două filme "românești" lipsește pentru moment... subtitrarea?
În ambele povești, manipularea și înșelătoria sunt uleiul care încălzesc motoarele crimei: posibila fugă după averea tatălui și foamea de moștenire și respectiv răzbunarea fiului mort. Agentul 47 se găsește adesea prins în jocuri de putere orchestrate de cei care îl angajează, neavând întotdeauna acces la adevăratele intenții ale acestora. Aceeași dinamică se regăsește și în cazul fiicei miliardarului, care, prin acțiunile sale, creează o adevărată rețea de manipulare destinată să-i servească interesele personale. Avocata, pe de altă parte, și-a transformat durerea într-o strategie violentă. Oh, cât de multe asemănări și cu jocul și cu filmul Hitman!
Sunt povești care demonstrează că alegerile extreme pot duce la rezultate devastatoare și că, indiferent de intențiile primare, consecințele sunt adesea imprevizibile și greu de controlat. Și substraturile din Hitman și cazurile din România ilustrează o lume în care banul dictează, banul face dreptate, banul dă putere, banul răzbună.
Carl Miller, gazda podcastului „Kill List”, a făcut o dezvăluire șocantă referitoare la un site de pe Dark Web care a fost activ în România și pe care au fost înregistrate 175 de asasinate plătite. Printre victimele notabile se numără Amy Allwine, care a fost în cele din urmă ucisă de soțul său, Stephen, după ce acesta angajase un asasin prin intermediul platformei din țara noastră. Informațiile au fost publicate de cotidianul britanic Metro.
În urma acestor descoperiri, FBI a efectuat cinci percheziții în București, unde a găsit lista cu cele 175 de ținte. La momentul în care lista de asasinate a fost găsită pe site-ul de pe Dark Web, Besa Mafia, care oferea servicii de asasinat plătit, era deja prea târziu pentru o victimă. Stephen Allwine, frustrat de întârzierea în îndeplinirea comenzii, a decis să acționeze singur împotriva soției sale, Amy, o antrenoare de câini de 43 de ani și mamă a unui băiat de nouă ani. Bărbatul din Minneapolis a încercat să facă să pară că moartea soției sale a fost o sinucidere. Când poliția i-a inspectat telefonul, au descoperit că avusese aventuri și trimisese mesaje și bani pe site-ul Dark Web, în schimbul unei crime. „Caut să te angajez pentru o lovitură”, spunea un mesaj. „Care este prețul ideal, făcând să pară un accident? Din motive prea personale și care ar dezvălui identitatea mea, am nevoie ca această târfă să moară, așa că te rog să mă ajuți. Mulțumesc.”
În 2018, Stephen Allwine a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată pentru uciderea soției sale. Se pare că asasinul plătit pe care îl angajase nu a executat niciodată comanda, deoarece întregul site de pe Dark Web era, de fapt, o înșelătorie menită să înșele clienții și să le ia banii pentru „lovituri”. Această descoperire a fost făcută de Carl Miller, gazda podcastului „Kill List”.
În România, cazurile de asasinate plătite au fost relativ rare, dar au existat incidente care au captat atenția publicului. Iată doar câteva dintre cele mai notabile cazuri de asasinate plătite din trecutul recent:
Un alt caz notabil este cel al „mafiei din Sibiu”, care a fost investigată în anii 2000. În cadrul acestei rețele, mai mulți membri au fost acuzați de trafic de droguri și asasinat. Autoritățile au descoperit că anumite asasinate au fost comandate pentru a elimina rivali sau pentru a rezolva conflicte interne. Aceste crime au dus la arestări și la o expunere media semnificativă, evidențiind și mai mult problemele legate de criminalitatea organizată în România.
În 2008, în Târgu Mureș, s-a înregistrat un caz de asasinat plătit legat de „Toni” Mărginean, un interlop local. Acesta a fost ucis în urma unei dispute între grupări rivale, iar ancheta a scos la iveală faptul că asasinatul a fost orchestrată de un rival din lumea interlopă.
Un alt caz care a atras atenția a fost asasinatul lui Ionuț Bălan, un om de afaceri din București, care a fost ucis în 2010. S-a descoperit că asasinatul a fost comis la comandă, având legături cu afaceri dubioase și conflicte în lumea afacerilor. Procesul a scos la iveală detalii despre cum anumite grupuri își rezolvau disputele prin crime, implicând adesea intermediari și sume de bani mari pentru a contracta asasini.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu