„În ’94 am fost la instituțiile europene și la Foreign Office cu niște oameni din Est. Deci într-o lună am vizitat și instituțiile europene, dar am fost și o săptămână în Londra la Foreign Office. Acolo, cineva din delegație – dintr-o țară mai înaintată decât noi, din Ungaria sau Cehia – i-a întrebat pe englezi de ce ei nu vor bani europeni. Mi-a plăcut răspunsul acelui englez: "Pentru că banii europeni sunt prea scumpi". Tocmai pentru că toată metodologia, toată birocrația sunt costisitoare, infernale, iar în final eficiența este discutabilă pentru că, de fapt, o mare parte din banii europeni se toacă.
Vorbeam cu un olandez, acum vreo 10 ani, și mi-a zis: "Hai să-ți dau exemple de proiecte europene, că voi sunteți la început". Uite un proiect, în Italia, într-un oraș oarecare, în valoare de 5 milioane de euro. Era un cartier la periferia orașului, iar ăia se simt prost la periferie. Am întrebat dacă erau discriminați, dacă pățeau ceva, dar a zis că nu, era un cartier obișnuit. Ăia-s bani tocați, nu e treabă serioasă.
Sigur, sunt și linii de finanțare absolut eficiente, dar există o cheltuială uriașă a banului public pe proiecte care nu sunt neapărat utile. Vezi tu, mulți atacă primarii că fac parcuri. Păi pentru asta a fost linia de finanțare, pentru asta a primit banii”, a transmis Alfred Bulai, în emisiunea de la DC News.
Vâlcu, intervenție simpatică
„Mi-a zis un tânăr din bloc ce face la o facultate tehnică – cercetează motorul cu aer comprimat. L-am întrebat de ce cercetează așa ceva, iar el a răspuns simplu: "Pentru asta au fost banii!”, a răspuns Val Vâlcu.
Deturnare de fonduri europene
„Exact. Îți zic o chestie amuzantă, povestită de un avocat care a apărat doi oameni din sudul țării. Au avut două proiecte depuse și unul era să facă un siloz, o parte din bani i-au strâns ei, iar celălalt era pentru schimburi de experiență cu Germania. Evident, nu s-a aprobat ăla cu silozul, ci ăla cu schimbul de experiență. Oamenii, gospodari, au hotărât ei să facă totuși silozul pe banii proiectului celălalt. Faza e frumoasă ca poveste, oamenii au făcut silozul deși nu au fost bani suficienți, au pus, au strâns. Nu s-a prins managementul din România, dar cei din Germania au semnalat după vreo doi ani. Au venit în control și să le impută tot proiectul.
Avocatul îi apăra, oamenii încercau să afle ce au făcut rău. Nu înțelegeau că au deturnat fondurile, ziceau că au construit silozul, că nu au furat. Au zis că merg pe banii lor în Germania... Era și vina Uniunii Europene apropo, că nu i-a deranjat nimeni doi ani și ceva – le-au dat banii, ăia nu au mințit, au dat actele pe siloz”, a conchis sociologul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
