El a precizat că unul din efecte în cazul plafonării va fi legat de divizarea fermelor, scrie Agerpres.
"România nu poate să accepte această plafonare pentru că sunt câteva specificităţi ale agriculturii româneşti. Vă dau un exemplu: dacă mâine apare această decizie, auzim că e vorba de până la 100.000 - 150.000 de euro (plafonarea subvenţiei pe fermă n.r.), nu are importanţă suma, dar peste care penalităţile sunt de 100%, apar automat acele provocări, acele mişcări în cadrul sectorului agricol. O să vedeţi divizarea fermelor, deşi suntem şi astăzi în situaţia în care nu cunoşti foarte bine proprietarul. Ştim foarte bine câţi proprietari are România şi cât aleargă fermierul pentru a-i găsi şi pentru încheierea unui contract de arendă. Tendinţe de divizare există, pentru că valorificarea terenului există, pentru că mişcarea pieţei funciare există", a explicat Botănoiu.
El a precizat că plafonarea subvenţiilor agricole va afecta şi componenta legată de investiţii în ferme.
"Vă dau un exemplu. Am avut un proiect, în situaţia în care eu constat că voi primi plafonat aceste sume din subvenţii, am tendinţa de a diminua suprafaţa astfel încât să pot să accesez aceste plăţi directe. Cui rămâne acea investiţie pe care ştim că trebuie să o ducem pe o anumită perioadă de timp, şi nu numai, pentru că interesul nu este numai de a o menţine pe o perioadă de timp ci şi pentru a o integra într-un sistem complex, care permite să transformăm materiile prime, să le adăugăm plus valoare şi să le aducem fix în farfuria consumatorului român şi după aceea la export. De aceea cred că este important să ne poziţionăm corect din punct de vedere al plafonărilor", a mai spus oficialul MADR.
Botănoiu a menţionat şi importanţa bugetului PAC pe viitoarea programare financiară, în condiţiile în care "România este pe un trend bun, pe un trend al investiţiilor".
"Trebuie să ne întoarcem la o sumă ceva mai mică decât au avut-o ţările cu agricultură dezvoltată. Totul este legat de buget pentru că astăzi Cadrul Multifinanciar Anual nu este încă foarte clar stabilit, avem doar nişte cifre...sectorul agricol european să primească până la 27% din bugetul total. În anii 85 acest buget era undeva la 70-77% din tot bugetul pe care îl avea UE. Având acest buget la dispoziţie, investiţiile s-au realizat în statele din vestul Europei, au un sector agrolimentar foarte bine structurat, iar astăzi când România este pe un trend bun, pe un trend al investiţiilor trebuie să ne întoarcem la o sumă ceva mai mică decât au avut-o ţările cu agricultură dezvoltată. De aceea insistăm foarte mult pe mărimea bugetului european", a mai spus Botănoiu.
Nu în ultimul rând, oficialul MADR a menţionat că România se va lupta pentru convergenţa plăţilor, adică "ceea ce primesc românii să fie apropiat de ceea ce primesc celelalte state europene".
"Sigur vor fi aceste creşteri, dar nu suficient de mari. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere şi partea de cercetare-inovare, pentru că nu poţi să ai progres şi rezultate extraordinare dacă nu ai tehnologie cu ceea ce se întâmplă astăzi: schimbări climatice, boli, dăunători, diversificare în piaţă etc", a completat reprezentantul Ministerului Agriculturii.
Daniel Botănoiu a participat marţi la conferinţa " ZF Agribusiness'19: Cum poate agricultura să devină motorul principal al economiei?", eveniment organizat de Ziarul Financiar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
